SOÁRTA sortzi s. f. 1. (In superstitzii) Fortza (sau vointza) supranaturala despre care se crede k hotarashte tot ce se petrece in viatza; destin fatalitate noroc scrisa ursita. 2. Situatzie concurs de imprejurari existente la un moment dat. ♦ Evolutzie desfashurare (a unei actziuni); deznodamant. Lat. sors tis.

soarta sf [At: PSALT. 272 / V: sortz sm (ivp) ~te (inv) sort sm sorte sf (reg) sho~ / GD: sortzii ~tei / Pl: sortzi / E: ml sors tis] 1 Fortza supranaturala despre care se crede k hotarashte in mod fatal shi implacabil tot ce se petrece in viatza omului Si: destin (1) fatalitate (1) menire noroc predestinare ursita zodie (rar) predestinatzie (ivp) strishte (pop) dat² (7) facut noroceala norocire oranda¹ parte randuiala scrisa² (8) soroc stea (irg) sorocire (inv) preursire preursita ursitoare (gri) proorizmos (reg) ursa urseala (ivr) prodata. 2 Imprejurare in care se afla sau se va afla o persoana o comunitate la un moment dat. 3 Curs al evenimentelor importante din viatza (sau dintro parte a vietzii) unei persoane Si: destin (4) sortire (1). 4 (Rar; ie) A se impaca (sau a fi impacat) cu ~ta (sa) A se resemna. 5 (Rar) Desfashurare a unei actziuni. 6 (Rar) Deznodamant (2). 7 (Mpl; de obicei if sortz) Sistem de alegere de desemnare de repartitzie etc. prin aruncarea unor zaruri prin tragerea unui bilet etc. care lasa sa decida intamplarea dand shanse egale tuturor participantzilor. 8 (Mpl; if sortz) Zar bilet etc. folosit la sortzi (7). 9 (Ie) A trage la sortzi (inv) a trage la ~ a trage sortzi (ivp) a sau ashi arunca sortzi ori sortzii A hotari prin procedeul sortzilor (7) o alegere o impartzire o desemnare etc. 10 (Iae) A participa k parte interesata la operatzia sortzilor (7). 11 (Pop; ie) A trage la sortzi a cadea (sau a ieshi) cineva la sortzi (rar) a trage sortzii sau sortzul ori sortz (inv) a ieshi sortzul pentru cineva A recruta pentru indeplinirea serviciului militar prin sistemul sortzilor (7). 12 (Pop; ie) A trage cu sortzii A prezice prin sortzi (7). 13 (Pop; ie) A cadea (sau a ieshi) cineva la sortzi a cadea ~ta pe cineva (pop) a pica sortzul pe cineva (inv) a ieshi sortzul cuiva ai cadea cuiva sortzii sau ~ta ai ieshi cuiva sortzul A fi ales desemnat etc. prin sistemul sortzilor (7). 14 (Ie) A se alege sortzii A se ajunge la un deznodamant. 15 (Pop; construit cu pp „la” if sortz) Recrutare prin sistemul sortzilor (7). 16 (Reg; if sortz) Citatzie la recrutare. 17 (Ivp; if sortz) Portziune de pamant care se repatizeaza prin tragere la sortzi. 18 (Reg) Portziune dintrun parchet de padure repartizata cuiva. 19 (Reg; if ~te) Loc in padure de unde se dau lemnele la vale. 20 (Reg; if ~te) Loc in aratura lung shi ingust. 21 (Reg; lpl; if sortz) Cuvinte fraze fara intzeles folosite in formulele de eliminare la jocurile de copii. 22 (Mpl; udp „de”; if sortz) SHansa. 23 (Lpl; if sortz; is) Sortzi de izbanda Posibilitatzi de reushita. 24 (Pop) Placenta. 25 (Pop; ie) A fi plin (sau a se face ori a se umple) ~ A se uda foarte tare pana la piele.

SOÁRTA sortzi s. f. 1. (In conceptziile mistice) Fortza supranaturala despre care se crede k hotarashte irevocabil fatal toate actziunile shi intamplarile din viatza oamenilor; destin fatalitate noroc scrisa ursita. 2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care compun viatza (sau o parte a vietzii) unei fiintze (umane); conditzie de viatza. ♦ Evolutzie desfashurare (a unei actziuni); deznodamant. Lat. sors tis.

SOÁRTA sortzi s. f. (SHi in forma soarte) 1. (La origine in conceptziile mistice) Fortza sau vointza supranaturala despre care se crede k hotarashte tot ce se petrece in viatza; ceea ce se crede k i este harazit cuiva in viatza independent de vointza lui; destin fatalitate noroc; (popular) data scrisa ursita. O soarta vitrega face k pulberea multor oameni mari sa fie risipita in vinturi! SADOVEANU E. 104. Ea luptese cum biet o shti Casha ne dete soartea K shi noi neam luptat peaci Cu greul shi cu moartea. COSHBUC P. II 59. Deshi trepte osebite leau ieshit din urna sortzii Deopotrivai stapineshte raza ta shi geniul mortzii. EMINESCU O. I 130. Fugi de aceste locuri shi ma paraseshte soartei mele nenorocite. ALECSANDRI T. I 436. 2. Conditzie de viatza stare imprejurare situatzie (buna sau rea) in care se afla cineva. V. viitor. Eu nam uitat fiindca era soarta mea in joc. C. PETRESCU C. V. 105. Fii barbat in orice soarta; shin cadere shin izbinda Privind cu singele rece la rasplata sau osinda. HASDEU R. V. 156. Asculta: fii blinda shintzeleapta. O soarta stralucita la mine te ashteapta. ALECSANDRI T. II 263. Nu shtiu daca ideea cea dintii... ar fi fost aceea de a imbunatatzi soarta locuitorilor. KOGALNICEANU S. A. 150. Soarta parintzilor noshtri a pregatit pe a noastra; institutziile lor sint baza institutziilor noastre. BALCESCU O. I 7. ♦ Evolutzie desfashurare (a unei actziuni); deznodamint. La Stalingrad... sa hotarit soarta ultimului razboi mondial. STANCU U.R.S.S. 215. 3. (Invechit shi regional numai in expr.) A trage sortzile = a trage la sortzi v. sortz. Varianta: soárte s. f.

SOÁRTA sortzi f. 1) (in conceptzii mistice) Fortza supranaturala despre care se crede k determina desfashurarea evenimentelor; ursita; fatalitate; destin. ~ vitrega. ~ cruda. 2) Concurs de imprejurari inevitabile. ◊ In voia ~ei la intamplare. 3) Rezultat final al unei actziuni; deznodamant. [G.D. sortzii] /<lat. sors~tis

soarta f. 1. destin considerat drept cauza diferitelor evenimente ale vietzii: ashi plange soarta; 2. efectul destinului stare buna sau rea: ashi imbunatatzi soarta; 3. hazard care decide ceva: a trage la sortzi; 4. pl. parte: de om avea sortzi cu noroc AL.; 5. locul sau casa in care sta fatul in pantecele masei: soarta vacei se ingroapa la izvor spre a avea lapte cu imbelshugare. [Lat. SORTEM].

soárta f. pl. e shi sortzĭ (din maĭ vechĭu azĭ Trans. soarte pl. sortzĭ d. lat. sŏrs sŏrtis it. pg. sorte pv. fr. cat. sort sp. suerte. V. sortz). Vechĭ. Sortz: dupa soarte impartzi Dzeŭ limbi(lor) pamintul in minile tale sortzile mele (Cor. Ps. 7754 shi 3016). Lucru obtzinut pin sortz. In soarte la sortzĭ pin sortzĭ. Azĭ. Destin ursita: o soarta amara grea fericita. Pop. Rar. Placenta membrana care acopere fatu. Soarta armelor hotarirea lucrurilor pin razboĭ: asha a fost soarta armelor. V. noroc menire fatalitate.

soarte sf vz soarta

sort¹ sm vz soarta¹

sortz¹ sm vz sorta¹

sortzi v vz sorti¹

sortzi f. pl. V. soarta.

soárta s. f. g.d. art. sórtzii (in expr. shi: soártei); pl. sortzi

soárta s. f. g.d. art. sórtzii; pl. sortzi

soarta gen. sortzii

soarta sortzi.

SOÁRTA s. 1. destin fatalitate menire noroc predestinare ursita zodie (livr.) fatum (rar) predeterminatzie (inv. shi pop.) strishte (pop.) data facut noroceala norocire oranda parte randuiala scrisa soroc (inv. shi reg.) sorocire (reg.) ursa urseala (inv.) predestinatzie preursire preursita trishte ursitoare (grecism inv.) proorizmos (fig.) stea. (Asha ia fost ~.) 2. situatzie stare. (Nu shtie nimic de ~ lor.) 3. deznodamant sfarshit. (~ bataliei sa decis.)

SOÁRTA s. v. placenta.

SOARTA s. 1. destin fatalitate menire noroc predestinare ursita zodie (rar) predeterminatzie (inv. shi pop.) strishte (pop.) data facut noroceala norocire orinda parte rinduiala scrisa soroc (inv. shi reg.) sorocire (reg.) ursa urseala (inv.) predestinatzie preursire preursita trishte ursitoare (grecism inv.) proorizmos (fig.) stea. (Asha ia fost ~.) 2. situatzie stare. (Nu shtie nimic de ~ lor.) 3. deznodamint sfirshit. (~ bataliei sa decis.)

soarta s. v. PLACENTA.

SORTZI s. pl. v. shansa.

SORTZI s. pl. v. recrutare.

soárte (órtzi) s. f. 1. Destin ursita. 2. Ipostaza circumstantza stare conditzie. 3. Parte rezervata de destin fiecaruia. 4. Operatzie magica pentru a ghici viitorul. 5. Sistem de recrutare pentru serviciul militar. 6. Probabilitate favorabila. 7. Placenta. Var. soarta. Mr. soarte „placenta” megl. sortzi. Lat. sǒrtem (Pushcariu 1603; REW 8107) cf. it. port. sorte prov. fr. cat. sort sp. suerte. Cu sensurile 46 se foloseshte mai ales la pl. Der. din lat. *exorta de la exorῑri (Giuglea Cercetari 23; Pascu I 158) este improbabila. Cf. alb. šort (Philippide II 556). Der. sorti vb. (a destina a predestina; refl. Munt. despre un copil a face pe el); sortzi (var. insortzi) vb. (a arunca sortzii; a face vraji); sortzar s. m. (persoana care a tras la sortzi pentru serviciul militar); sortzash s. m. (persoana ursita). Din rom. provine bg. soarta „placenta” (Capidan Raporturile 228).

AUDACES FORTUNA IUVAT (lat.) norocul (soarta) i ajuta pe cei indraznetzi Vergiliu „Eneida” X 284: „Audentes fortuna iuvat”.

FORTES^[1] FORTUNA ADIUVAT (lat.) norocul (soarta)^[2] ajuta pe cei tari Terentziu „Phornio” act. I scena 4 25. V. shi Audaces fortuna iuvat.

FORTUNA MULTIS DAT NIMIS SATIS NULLI (lat.) multora soarta le da prea mult nimanui destul (cat iar trebui) Martial „Epigrammata” 12 10 2.

HABENT SUA FATA LIBELLI (lat.) cartzile ishi au soarta lor Terentianus Maurus „De littersi syllabis pedibus et metris” 258: „Procaptu lectoris habent sua fata libelli” („Incapute pe mana cititorului cartzile ishi au soarta lor”). Autorul acestui vers a avut el insushi o soarta trista intrucat cartea sa de prozodie a fost data uitarii iar aforismul acesta atribuit altor scriitori latini.

UT FATA TRAHUNT (lat.) cum leo tari soarta A te lasa in voia soartei a lasa ceva la voia intamplarii.

Audaces fortuna iuvat (lat. „Pe cei indraznetzi i ajuta norocul”) varianta populara dupa un hemistih din Eneida lui Vergiliu (cartea X versul 284). Textul original este Audentes fortuna iuvat avind acelashi intzeles. Vergiliu aduce un elogiu temeritatzii eroii lui secotind k zeii i iubesc shi i ocrotesc pe cutezatori. De aceea fortuna i insotzeshte pretutindeni shii ajuta in ispravile lor. Se shtie k Fortuna la romani era zeitza norocului. La rindul sau versul lui Vergiliu pornind cu tot curajul sa calatoreasca pe foarte diferite meridiane a avut norocul sa placa shi sa fie incetatzenit pretutindeni. Ceva mai mult: a gasit shi „parintzi adoptivi”. Poetul german Schiller in drama Wilhelm Tell (act. I sc. 2) a confirmat k Dem Mutigen hilft Gott (celui indraznetz i ajuta Dumnezeu) iar scriitorul francez Crébillon in piesa Xerxes (act. I sc. 1) a parafrazat: Laudace a fait les rois (Indrazneala a facut regi). Cei ce evita folosirea expresiei socotind k ar fi greshit sa ne bizuim pe colaborarea norocului savirshesc ei inshishi o gresheala deoarece aici cuvintul noroc are intzeles de succes de izbinda a celor indraznetzi. Ashadar cind se iveshte un prilej potrivit pentru audaces fortuna iuvat… indraznitzi! LIT.