8 definitzii pentru repica

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

REPICÁ repichez vb. I. Tranz. A rasadi la distantze mai mari plantele tinere crescute in rasadnitze sau sere pentru a le asigura conditzii favorabile de nutritzie; a transplanta a replanta. Din fr. repiquer.

repica vt [At: DN2 / Pzi: ~chez repic / E: fr repiquer] (Agr) A rasadi (1).

REPICÁ repichez vb. I. Tranz. A rasadi la distantze mai mari plantele tinere crescute in rasadnitze shi sere pentru a le asigura conditzii favorabile de nutritzie; a transplanta a replanta. Din fr. repiquer.

REPICÁ vb. I. 1. A transplanta a replanta. 2. A reface a drege un pavaj prin inlocuirea pietrelor deteriorate. [P.i. chez shi repíc. / < fr. repiquer].

REPICÁ vb. tr. 1. a replanta. 2. a reface un pavaj prin inlocuirea pietrelor deteriorate. (< fr. repiquer)

A REPICÁ ~chéz tranz. (rasaduri plante din sera etc.) A replanta definitiv (pe locul unde trebuie sa se dezvolte normal). /<fr. repiquer

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

repicá (a ~) vb. ind. prez. 3 repicheáza

repicá vb. ind. prez. 1 sg. repichéz 3 sg. shi pl. repicheáza

Intrare: repica
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repica
  • repicare
  • repicat
  • repicatu‑
  • repicand
  • repicandu‑
singular plural
  • repicheaza
  • repicatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • repichez
(sa)
  • repichez
  • repicam
  • repicai
  • repicasem
a II-a (tu)
  • repichezi
(sa)
  • repichezi
  • repicai
  • repicashi
  • repicaseshi
a III-a (el, ea)
  • repicheaza
(sa)
  • repicheze
  • repica
  • repica
  • repicase
plural I (noi)
  • repicam
(sa)
  • repicam
  • repicam
  • repicaram
  • repicaseram
  • repicasem
a II-a (voi)
  • repicatzi
(sa)
  • repicatzi
  • repicatzi
  • repicaratzi
  • repicaseratzi
  • repicasetzi
a III-a (ei, ele)
  • repicheaza
(sa)
  • repicheze
  • repicau
  • repicara
  • repicasera
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repica
  • repicare
  • repicat
  • repicatu‑
  • repicand
  • repicandu‑
singular plural
  • repik
  • repicatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • repic
(sa)
  • repic
  • repicam
  • repicai
  • repicasem
a II-a (tu)
  • repici
(sa)
  • repici
  • repicai
  • repicashi
  • repicaseshi
a III-a (el, ea)
  • repik
(sa)
  • repice
  • repica
  • repica
  • repicase
plural I (noi)
  • repicam
(sa)
  • repicam
  • repicam
  • repicaram
  • repicaseram
  • repicasem
a II-a (voi)
  • repicatzi
(sa)
  • repicatzi
  • repicatzi
  • repicaratzi
  • repicaseratzi
  • repicasetzi
a III-a (ei, ele)
  • repik
(sa)
  • repice
  • repicau
  • repicara
  • repicasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

repica, repichezverb

  • 1. A rasadi la distantze mai mari plantele tinere crescute in rasadnitze sau sere pentru a le asigura conditzii favorabile de nutritzie. DEX '09 DN
  • 2. A reface a drege un pavaj prin inlocuirea pietrelor deteriorate. DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.