proaspat ~a [At: URECHE L. 132 / V: (irg) ~pad ~pad ~ped ~pet pros~ / Pl: ~petzi ~pete / E: gr πρόσφατος] 1 a (D. alimente sau produse alimentare) Care a fost preparat recoltat obtzinut etc. de curand. 2 a (D. alimente sau produse alimentare) Care ishi pastreaza nealterate calitatzile originare. 3 a (D. alimente sau produse alimentare; pex) Care nu a fost supus unui procedeu de conservare. 4 a (Reg; d. vinuri) Din recolta anului in curs Si: nou. 5 a (D. plante) Cules de curand. 6 a (D. apa potabila) Scos de curand de la sursa. 7 a (D. apa potabila; pex) Rece. 8 a (D. aer) Care este oxigenat. 9 a (Pex; d. mirosuri) Placut. 10 snf (Trs) Carne proaspata (1) de porc. 11 av (Ie) A face ~ A taia porcul. 12 sf (Trs) Grasime de porc Si: slanina. 13 a Care exista de putzina vreme. 14 a Care sa produs de curand Si: nou recent. 15 av (Pop; ilav) Din (sau inv de) ~ De curand. 16 a (ivr; ilav) In ~a vreme Imediat. 17 a (Spc; d. oameni) Care se afla intro anumita situatzie sau care are o anumita calitate de putzina vreme. 18 a (Spc) Care apar in locul a ceva mai vechi Si: nou. 19 a (Spc) Care este de stricta actualitate. 20 a (Spc) Care ishi pastreaza noutatea. 21 a (Spc) Care este inca viu actual in memorie. 22 a (D. plante sau d. partzi ale lor ori pgn d. vegetatzie) Care este in plina dezvoltare Si: fraged crud. 23 a (Pex) Gingash. 24 a (D. oameni) Care este plin de vitalitate. 25 a (D. obraz privire manifestari etc. ale oamenilor) Care vadesc tineretze. 26 a (D. fiintze) Care are fortzele intacte Si: odihnit¹. 27 a (Fig) Care a fost schimbat in bine Si: nou. 28 a (Fig) Curat.

PROÁSPAT A proaspetzi te adj. 1. Pregatit sau recoltat de putzina vreme in care nu sau petrecut procese de uscare de alterare; care se poate consuma fara a fi fost supus unui procedeu de conservare. Veni... cu pita proaspata shi cu un hirzob de pastravi afumatzi. SADOVEANU B. 57. Brinza smintina shi oua proaspete...avea mai totdeauna cucoana Marioara la camara. HOGASH DR. II 103. ◊ Fig. Neagu aducea un suflet proaspat candid. BART E. 135. 2. Fig. Fraged. Primavara toate sint proaspete dar nu depline vara toate coapte shi vii toamna toate palesc. DELAVRANCEA A. 5. ♦ De data recenta. K sublocotenent proaspat intiia data concentrat luasem parte... la fortificarea vaii Prahovei. CAMIL PETRESCU U. N. 5. La cimitirul eroilor... am gasit groapa proaspata. SAHIA N. 119. Nauzica shtireae proaspata adusa de sheful de cabinet de la Interne? REBREANU R. II 35. ◊ (Adverbial) Se barbierise tocmai proaspat shishi rinduise uneltele. DUMITRIU N. 185. Casutza era proaspat zugravita gardul era indreptat shin gradina se jucau citziva copii. BARANGA I. 174. Fumega ogoarele proaspat arate. SADOVEANU O. I 566. ◊ Loc. adv. Din proaspat = de curind. Am luat pe juncani trei sute fara doi lei zise Dumitrache Hazu cu un zimbet blajin pe obrazul din proaspat ras. SADOVEANU O. III 383. Venise in gazda la noi din proaspat. CREANGA A. 102. ♦ Careshi pastreaza noutatea; viu actual. Dupa aceasta scena urmeaza indata in amintirea mea a doua tot vie shi proaspata. SADOVEANU O. VIII 214. ◊ (Adverbial) Asha de proaspat suna pamintul shi rasuna in freamat de motoare shi vuiet de multzimi! DESHLIU G. 22. Mirosea crud proaspat. DUMITRIU N. 15. 3. (Despre aer) Neviciat. Venea mereu o adiere statornica proaspata. DUMITRIU N. 26. Dimineatza traiam intrun aer racoros shi proaspat. SADOVEANU O. VIII 128. ♦ (Despre apa) Adus de la sursa de curind; rece. Oi clatari plosca bine shoi umpleo cu apa proaspata. CREANGA P. 204. Savo ada apa proaspata de la shipot. ALECSANDRI T. I 346.

PROÁSPAT ~ata (~etzi ~ete) 1) (despre alimente fructe legume) Care este facut dobandit sau recoltat de curand; care na fost conservat. Peshte ~. 2) (despre plante) Care este rupt de curand; neofilit. Legume ~ete. 3) (despre apa de baut) Care a fost adusa de curand de la sursa (de la fantana izvor etc.). 4) (despre aer) Care este lipsit de impuritatzi; curat. 5) fig. Care este foarte tanar; fraged. 6) Care a aparut de curand; care dureaza de putzina vreme; recent; nou. Informatzii ~ete. 7) (despre persoane) Care a fost numit de curand intrun post. Ministru ~. 8) Care a capatat fortze noi; reconfortat; odihnit. /<ngr. prósphatos

proaspat a. shi adv. 1. de un rece potrivit shi placut: apa proaspata; 2. de curand facut: paine proaspata; 3. fig. recent: o carte proaspata. [Gr. bizantin PRÓSFATOS lit. de curand ucis (vorbind de vite): romaneshte cu sensul generalizat].

proáspat a (oa dift.) adj. pl. etzĭ etze (vgr. prósfatos de curind taĭat d. pró in ainte shi sfázo taĭ). Care e taĭat orĭ muls orĭ adus de la izvor orĭ facut de curind care nu s’a alterat de vechime: carne proaspata lapte saŭ unt proaspat (V. topit) apa proaspata (rece) pine proaspata (V. uscat). Fig. Neostenit neuzat: trupe proaspete. Neconsumat plin de vĭatza shi frumusetza: obraz proaspat. Recent: veste carte proaspata. Adv. Un obraz proaspat ras.

proaspad ~a a vz proaspat

proaspad ~a a vz proaspat

proasped ~a a vz proaspat

proaspet ~a a sf vz proaspat

prospat ~a a vz proaspat

+proaspat² adv. (~ ras)

proáspat adj. m. pl. proáspetzi; f. proáspata pl. proáspete

proáspat adj. m. pl. proáspetzi; f. sg. proáspata pl. proáspete

PROÁSPAT adj. 1. (reg.) verde. (Peshte ~.) 2. cald. (Paine ~.) 3. moale (reg.) puhav. (Cozonac ~.) 4. v. dulce. 5. rece. (A baut un pahar cu apa ~.) 6. v. neofilit. 7. v. curat. 8. actual viu. (O amintire mereu ~.)

PROÁSPAT adj. v. nou odihnit recent repauzat.

PROASPAT adj. 1. (reg.) verde. (Peshte ~.) 2. cald. (Piine ~.) 3. moale (reg.) puhav. (Cozonac ~.) 4. dulce. (Lapte ~.) 5. rece. (A baut un pahar cu apa ~.) 6. neofilit neveshtejit. (Flori ~.) 7. bun curat nealterat nestricat nevatamator neviciat oxigenat ozonat pur purificat salubru sanatos tare. (Aerul ~ de munte.) 8. actual viu. (O amintire mereu ~.)

proaspat adj. v. NOU. ODIHNIT. RECENT. REPAUZAT.

Proaspat ≠ statut vechi

proáspat (proáspata) adj. 1. Recent nou de curind. 2. Natural nepreparat. Mr. megl. proaspit istr. proaspat. Gr. πρόσφατος (Cihac II 690; Murnu 47; Cipariu Gram. 84; Pascu I 194; Sandfeld 30). Der. prospatura s. f. (aliment proaspat; persoana recent innobilata); improspata vb. (a face sa fie proaspat); prospetzime s. f. (noutate fragezime).