PERSECUTÁ persecút vb. I. Tranz. A urmari pe cineva cu perseverentza in toate actziunile sale cu scopul de ai cauza un rau; a prigoni a asupri a urgisi a oropsi; (cu sens atenuat) a provoca necazuri neajunsuri; a nedreptatzi. ♦ A urmari cu perseverentza a nu slabi a obseda. Ideea ma persecuta. Din fr. persécuter.

persecuta vt [At: NEGULICI / Pzi: persecut shi (inv) ~tez / E: fr persécuter] 1 (C. i. oameni) A urmari cu perseverentza shi pe nedrept pentru a pricinui un rau Si: a asupri a oropsi a prigoni. 2 (Cu sens atenuat) A provoca necazuri neajunsuri Si: a nedreptatzi. 3 A urmari cu perseverentza deranjand incomodand. 45 (A aprecia sau) a recompensa munca sau calitatzile cuiva mai putzin decat pe ale altcuiva de valoare egala sau mai mica Si: a defavoriza.

PERSECUTÁ persecút vb. I. Tranz. A urmari pe cineva cu perseverentza in toate actziunile sale cu scopul de ai pricinui un rau; a prigoni a asupri a urgisi a oropsi; (cu sens atenuat) a provoca necazuri neajunsuri; a nedreptatzi. ♦ A urmari cu perseverentza a nu slabi a obseda. Ideea ma persecuta. Din fr. persécuter.

PERSECUTÁ persecút vb. I. Tranz. A urmari pe cineva pe nedrept prigonindul nedreptatzindul provocindui neajunsuri. Ma persecuta la matematica. Adica la drept vorbind nu ma prea persecuta el cit ne prea invatzam eu. C. PETRESCU C. V. 104. Prin clasa a treia se plingea cal persecuta profesorii. REBREANU I. 61. Multzi oameni mari shi buni Lumei folositori au trecut de nebuni; Au fost persecutatzi in vreme ceau trait SHi foarte laudatzi Dupa ce au murit. ALEXANDRESCU M. 182.

PERSECUTÁ vb. I. tr. A urmari pe cineva pentru ai pricinui un rau pe nedrept; a prigoni. [P.i. persecút. / < fr. persécuter].

PERSECUTÁ vb. tr. a urmari perseverent pe cineva pentru ai pricinui un rau pe nedrept; a prigoni. (< fr. persécuter)

A PERSECUTÁ persecút tranz. 1) (persoane) A urmari insistent pricinuind neplaceri; a prigoni. 2) fig. (despre idei sentimente amintiri) A urmari in permanentza; a nu slabi nici pentru un moment; a prigoni; a roade; a macina. /<fr. persécuter

persecutà v. 1. a urmari pe nedrept shi cu violentza; 2. a importuna: ma persecuta cu complimentele sale.

*persecút a á v. tr. (fr. persécuter d. lat. pérsequor persecutus sum. V. execut). Prigonesc urmaresc k sa fac raŭ: Nerone ĭa persecutat pe creshtinĭ. Fam. Importunez plictisesc: nu ma maĭ persecuta cu cererile tale!

persecutá (a ~) vb. ind. prez. 3 persecúta

persecutá vb. ind. prez. 1 sg. persecút 3 sg. shi pl. persecúta

PERSECUTÁ vb. 1. a napastui a nedreptatzi a oropsi a prigoni a urgisi (inv. shi reg.) a strambatatzi (inv.) a obidi (grecism inv.) a catatrexi. (De ce il ~ fara motiv?) 2. v. oprima. 3. v. obseda.

PERSECUTA vb. 1. a napastui a nedreptatzi a oropsi a prigoni a urgisi (inv. shi reg.) a strimbatatzi (inv.) a obidi (grecism inv.) a catatrexi. (De ce il ~ fara motiv?) 2. a asupri a exploata a impila a impovara a napastui a oprima a oropsi a prigoni a tiraniza a urgisi (inv. shi reg.) a bintui (inv.) a obidi a obijdui a sili a supara a tiranisi a tirani (fig.) a apasa a despuia a stoarce a suge (reg. fig.) a stoci (inv. fig.) a calca. (A ~ masele.) 3. a chinui a framinta a obseda a preocupa a tortura a urmari (fig.) a roade a tiraniza. (Il ~ un gind.)