PÉPENE pepeni s. m. 1. Numele a doua specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor cu tulpina taratoare lunga shi cu fructe comestibile; a) (de obicei determinat prin „galben”) planta originara din Asia tropicala cu tulpina acoperita cu peri aspri cu fructul mare sferic sau oval cu coaja galbena sau verzuie cu miezul alb verde sau galben dulce parfumat shi suculent (Cucumis melo); b) (de obicei determinat prin „verde”) planta originara din sudul Africii cu frunzele adanc crestate cu fructul mare sferic sau oval avand coaja verde shi miezul roshu sau galben dulce shi foarte zemos; harbuz lubenitza bostan (Citrullus vulgaris); p. restr. fructul acestor plante. ◊ Expr. Gras k pepenele (sau k un pepene) sau pepene de gras (sau gras pepene) = foarte gras. (Fam.) Ashi ieshi (sau a scoate pe cineva) din pepeni = ashi pierde (sau a face pe cineva sashi piarda) rabdarea a (se) enerva ashi ieshi (sau a scoate pe cineva) din fire. (Fam.) A ieshi (sau a ajunge etc.) la pepeni = a face o afacere proasta a nu reushi intro actziune. 2. (Reg.) Dovleac. 3. (Reg.) Castravete. Din lat. pepo *pepinis.

pepene sm [At: BIBLIA (1688) 1012/6 / V: (ivr) pepen ~pin (reg) ~pina sf ~pine peapan pipen popone / Pl: ~ni / E: lat pepo* pepinis] 1 (SHic ~galben ~galbenlamiez ~dulce ~raios ~inecacios ~scortzos) Planta erbacee din familia cucurbitaceelor originara din Asia tropicala cu tulpina taratoare lunga shi acoperita cu peri aspri cu frunze putzin lobate cu fructul mare sferic sau oval care are coaja neteda sau zgruntzuroasa cu miezul alb verde sau galben dulce parfumat shi suculent (Cucumis melo). 2 (Prc) Fruct al pepenelui (1) Si: (reg) bostangalben boshor cantalosh cantalup caune galboi harbuz haimunic ieura popone vleg zamos. 3 (SHic ~grecesc ~negru ~roshu ~verde) Planta erbacee din familia cucurbitaceelor originara din sudul Africii cu tulpina taratoare cu frunzele adanc crestate cu fructul mare sferic sau oval avand coaja verde shi adesea vargata shi miezul comestibil roshu sau galben dulce shi foarte zemos (Citrullus vulgaris). 4 (Prc) Fruct al pepenelui (3) Si: (reg) bostan boshar cucurbeta die duletzi harbuz himanic luba lubenitza shiarchin tragula zamos tigva de tina. 5 (Ila) (Gras sau invelit) k ~le sau k ~nii k un ~ sau ~ de gras ori gras ~ Foarte gras. 6 (Ie) A scoate (pe cineva) din ~ni (afara) A face pe cineva sashi piarda rabdarea. 7 (Iae) A enerva pe cineva. 8 (Ie) Ashi ieshi din ~ni (sau rar; din ~) (afara) Ashi pierde rabdarea. 9 (Iae) A se enerva. 10 (Ie) A ieshi (sau a ajunge a o scoate) la ~ni A face o afacere proasta a avea paguba mare intro afacere intro actziune. 11 (Iae) A saraci. 12 (Reg; shic ~dulce ~porcesc ~deporci ~verdelung) Dovleac (Cucurbita pepo maxima). 13 (Reg) Bostan (Cucurbita pepo melopepo). 14 (Pop; shic ~irinaci ~muratori ~raios) Castravete (Cucumis sativus). 15 (Ie) A vinde ~ni la gradinar A vinde cuiva ceva de care nu are nevoie. 16 (Iae) A incerca sa pacaleshti pe cineva mai shmecher decat tine. 17 (Reg; lpl; euf) Testicule.

PÉPENE pepeni s. m. 1. Numele a doua specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor cu tulpina taratoare lunga shi cu fructe comestibile; a) (de obicei determinat prin „galben”) planta originara din Asia tropicala cu tulpina acoperita cu peri aspri cu fructul mare sferic sau oval cu coaja galbena sau verzuie cu miezul alb verde sau galben dulce parfumat shi suculent (Cucumis melo); b) (de obicei determinat prin „verde”) planta originara din sudul Africii cu frunzele adanc crestate cu fructul mare sferic sau oval avand coaja verde shi miezul roshu sau galben dulce shi foarte zemos; harbuz lubenitza bostan (Citrullus vulgaris); p. restr. fructul acestor plante. ◊ Expr. Gras k pepenele (sau k un pepene) sau pepene de gras (sau gras pepene) = foarte gras. (Fam.) Ashi ieshi (sau a scoate pe cineva) din pepeni = ashi pierde (sau a face pe cineva sashi piarda) rabdarea a (se) enerva ashi ieshi (sau a scoate pe cineva) din fire. (Fam.) A ieshi (sau a ajunge etc.) la pepeni = a face o proasta afacere a nu reushi intro actziune. 2. (Reg.) Dovleac. 3. (Reg.) Castravete. Din lat. pepo *pepinis.

PÉPENE pepeni s. m. 1. Planta erbacee din familia cucurbitaceelor cu tulpina tiritoare cu fructe comestibile; se cultiva numeroase soiuri provenind de la doua specii principale: a) (de obicei determinat prin «galben») planta originara din Asia tropicala cu tulpina acoperita cu peri aspri cu fructul mare oval sau sferic avind miezul (galben alb sau verde) dulce parfumat shi suculent (Cucumis melo); (Mold.) zemos; b) (de obicei determinat prin «verde») planta originara din sudul Africii cu frunzele adinc crestate cu fructul mare sferic sau lunguietz avind coaja verde shi miezul roshu (rar galben) dulce shi foarte zemos (Citrullus vulgaris); harbuz lubenitza. Frica pazeshte pepenii. ▭ Fata cea mare se vorbi cu surorile ei k sa duca fiecare cite un pepene ales de dinsa la masa imparatului. ISPIRESCU E. 150. Doi pepeni intro mina nu se pot tzine (= nu se pot face doua lucruri deodata). ◊ Expr. Gras (sau invelit) k pepenele (sau k un pepene) sau pepene de gras (sau gras pepene) = foarte gras durduliu dolofan. La a zecea zi unde se scutura o data calul shi se facu frumos gras k un pepene shi sprinten k o caprioara. ISPIRESCU L. 16. Baba nu shtia ce sa faca de bucurie k are un baiat asha de chipos de hazliu de gras shi invalit k un pepene. CREANGA P. 78. Ashi ieshi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau rar din pepene) = ashi pierde (sau a face pe cineva sashi piarda) rabdarea a (se) enerva ashi ieshi (sau a scoate pe cineva) din fire. Dar ce eshti dumneata? Cine eshti dumneata? ishi ieshi de asta data din pepeni beizadeaua. PAS I 39. La Oppler team trimis eu pe dta? striga d. Georgescu scos din pepene. CARAGIALE O. II 199. Chir Ianulea shia ieshit din pepene; sa repezit cu pumniincleshtatzi so pilduiasca. id. o. III 36. 2. (Regional) Castravete.

PÉPENE ~i m. 1) (de obicei urmat de determinativul verde) Planta leguminoasa comestibila cu tulpina taratoare avand la coacere fructul mare sferic cu coaja verde shi cu miez de obicei roshu suculent shi dulce. 2) Fruct al acestei plante. ◊ Ashi ieshi din ~i ashi pierde rabdarea infuriinduse. A scoate din ~i pe cineva a face pe cineva sashi piarda rabdarea infuriindul. 3) (de obicei urmat de determinativul galben) Planta leguminoasa comestibila cu tulpina taratoare avand la coacere fructul mare sferic sau lunguietz cu coaja galbena sau verzuie shi cu miez galbui suculent shi dulce. 4) Fruct al acestei plante. 5) reg. Planta leguminoasa avand tulpina taratoare shi fructe lunguietze de culoare verde care se consuma pana la coacere; castravete. 6) Fruct al acestei plante; castravete. /<lat. pepo pepinis

pepene m. 1. planta din fam. cucurbitaceelor cu tulpina intinsa pe pamant shi acatzatoare prin carcei avand doua varietatzi: pepene galben sau zamos (Mold.) cu fructul mare globulos sau oval neted sau sgrabuntzos cu miezul suculent dulce de o coloare alba sau galbena (Cucumis melo) shi pepene verde numit inca harbuz (Mold.) shi lubenitza (Olt. shi Tr.) cu fructul globulos sau lungaretz de coloare verde inchis sau deschis cu carnea roshie sau galbena dulce shi foarte suculenta (Cucumis citrullus); fig. a scoate din pepeni a face pe cineva sashi piarza cumpatul; 2. Mold. Buc. castravete. [Lat. vulg. PEPENUS = clasic PEPONEM].

pépene m. (lat. pepo *pépinis ild. pepónis pepene zamos d. vgr. pépon pepene harbuz orĭ zamos adica „copt” d. pépto coc [pin caldura soareluĭ] lat. *poquere coquere a coace; it. popóne = mellone pepene; sp. pg. pepíno castravete [lat. pop. pépenus pepene de unde probabil shi fr pepin simbure]; ngr. pepóni de unde sirb. pipun pepene). Vest. Mold. sud. Fructu uneĭ plante cucurbitacee numita tot pepene din care exista doŭa varietatzĭ: pepenele galben (cúcumis melo) care seamana cu bostanu (avind la mijloc tot o mare cavitate in care se afla semintzele) cu mezu galben galbuĭ saŭ portocaliŭ dulce shi bun de mincat dupa masa originar din sudu Asiiĭ shi numit in nordu Moldoveĭ zamos shi zamuz ĭar in Olt. numaĭ pepene (V. cantalup shi caun); pepenele verde (citrullus vulgaris cúcumis citrullus orĭ cucúrbita citrullus) cu coaja verde plin in auntru cu simburiĭ in mez cu mezu rosh orĭ (maĭ rar) alb galbuĭ dulce foarte apos shi bun de mincat dupa masa originar din sudu Africiĭ shi numit in nordu Moldoviĭ harbuz ĭar in Olt. lúbenitza (V. boshar shi bacir). A scoate pe cineva din pepenĭ (adica „de la paza pepenilor”) al enerva al face sa izbucneasca de furie. Nord. Castravete (maĭ ales mare).

peapan sm vz pepene

peapene^[1] sm vz pepene

peapine^[1] sm vz pepene

pepen sm vz pepene

pepin sm vz pepene

pepina sf vz pepene

pepine sm vz pepene

pipen sm vz pepene

popone sm vz pepene

pépene s. m. pl. pépeni

pépene s. m. pl. pépeni

pepene.

+pepenegalben (specie de pepeni) s. m. pl. pepenigalbeni

PÉPENE s. (BOT.) 1. (Citrullus vulgaris) (reg.) bostan boshar curcubete die duletzi (pl.) harbuz himanic luba lubenitza shiarchin tragula zamos tigva de tina (prin Olt.) bolbotina. (Pepene verde.) 2. (Cucumis melo) (reg.) boshar cantalosh cantalup caune galboi harbuz himunic ieura popone vleg zamos. (Pepene galben.)

PÉPENE s. v. castravete dovleac.

PEPENE s. (BOT.) 1. (Citrullus vulgaris) (reg.) bostan boshar curcubete die duletzi (pl.) harbuz himanic luba lubenitza shiarchin tragula zamos tigva de tina (prin Olt.) bolbotina. (~ verde.) 2. (Cucumis melo) (reg.) boshar cantalosh cantalup caune galboi harbuz himunic ieura popone vleg zamos. (~ galben.)

pepene s. v. CASTRAVETE. DOVLEAC.

PÓPONE s. v. pepene.

popone s. v. PEPENE.

pépene (pépeni) s. m. 1. Zemos (Cucumis melo). 2. Harbuz lubenitza (Cucumis citrullus). 3. (Mold. shi Trans. rar) Castravecior (Cucumis sativus). Mr. peapine piponu megl. pipon pipoana. Lat. *pepĭnem in loc de pĕpōnem (Densusianu Hlr. 139; Pushcariu 1298; CandreaDens. 136; REW 6395) cf. it. pepone fr. pépin „os” sp. port. pepino alb. pjepër (Philippide II 774). Lipsa diftongarii lui o nu a fost explicata. Der. rom. pornind de la ngr. πεππώνι cf. bg. pipun sb. slov. pipon shi dial. (Miklosich Fremdw. 118; Domaschke 138; Iordan Dift. 114) nu prezinta mai putzine dificultatzi. Der. pepenar s. m. (vinzator de pepeni); pepenarie s. f. (bostanarie harbuzarie); pepenea s. f. (planta Spiraea ulmaria); pepenel s. m. (papanash; Olt. varietate de prune); pepenos adj. (carnos indesat).

pépene pepeni s.m. (bot.) 1. Dovleac. 2. Castravete. ♦ (onom.) Pepeni porecla pentru locuitorii din Buzeshti. Din lat. pepo „pepene” *pepinis (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA) < vgr. pépon „pepene zamos copt” (Scriban).

PÉPENE (lat. pepo pepinis) s. m. P. galben = planta anuala din familia cucurbitaceelor originara din Asia tropicala cu tulpina taratoare paroasa shi cu fruct comestibil mare sferic sau oval suculent shi aromat cu coaja galbena fiind apreciat pentru calitatzile racoritoare diuretice laxative etc. (Cucumis melo). Cultivat inca din Antichitate. In Europa a aparut in sec. 1 d. Hr. la greci shi romani. In Romania se cultiva in zona sudica shi vestica a tzarii. ◊ P. verde = planta anuala din familia cu cucurbitaceelor originara din sudul Africii cu tulpina taratoare frunze crestate adanc shi cu fruct comestibil mare sferic sau alungit cu coaja verde uniform sau cu dungi shi miezul zemos dulce in general roshu (Citrullus lanatus); lubenitza harbuz. Cultivat de egipteni cu 1.500 de ani i. Hr. In Europa a fost adus in sec. 11 shi cultivat mai ales in sud shi vest. In Romania este raspandit pe suprafetze intinse. Sucul fructului este folosit la prepararea hidromelului coaja pentru fructele zaharisite iar semintzele pentru extragerea unui ulei comestibil foarte valoros. Miezul fructului are proprietatzi depurative antilitiazice diuretice racoritoare.

CITRULLUS Forsk. CITRULUS PEPENE VERDE fam. Cucurbitaceae. Gen originar din Africa tropicala shi deserturi in regiunile mediteraneene in regiunile de deshert ale Indiei cca 4 specii erbacee anuale sau perene. Frunze in 35 lobi care la rindul lor sint lobatzi sau adinccrestatzi cu circei bi sau trifurcatzi. Flori singulare.

Citrullus lanatus (Thunb.) Mansf. (syn. C. vulgaris Schrach) « Pepene verde ». Specie care infloreshte in maiaug. Flori (ovar pislos) galbene monoice. Tulpina agatzatoare prin circei sau tiritoare. Frunze glabre sau putzin paroase adincdivizate lobate fruct rotund sau oval verdedeschis sau verdeinchis cu miez dulce suculent galben sau roshu semintze negre brune sau galbene. Planta erbacee anuala cu fructe comestibile.

CUCUMIS L. CASTRAVETE PEPENE fam. Cucurbitaceae. Gen originar din Africa Asia America cca 38 specii erbacee agatzatoare sau intinse pe sol anuale sau perene aspre. Frunze lobate nelobate sau crestate. Circei simpli uneori cu spini. Flori galbene monoice marginea caliciului cu 5 lobi corola rotunda sau campanulata adinclobata in 5 lobi lunguietzi sau ovali cu virf ascutzit cele femele singulare rareori in buchet stil scurt cu 35 stigmate cele mascule in buchet rareori singulare 3 stamine shi un rest de ovar glandulos. Fruct subglobulos sau oblongcarnos cu mai multe semintze in 3 sau mai multe rinduri.

Cucumis melo L. «Pepene galben». Specie care infloreshte in maiaug. Flori (cu corola galbenapalid) monoice. Planta anuala erbacee tulpina lunga shi subtzire intinsa pe pamint sau agatzatoare cu circei prevazuta cu peri aspri. Fruct cu cca 10 coaste neted sau reticulat globulos sau oval comestibil cu miezul galben sau portocaliu. Frunze lobate pe margini sinuatdintzate.

a ajunge la covrigi / la pepeni expr. a saraci a se ruina

a ieshi la pepeni expr. 1. a face o afacere proasta a nu reushi intro actziune. 2. a saraci.

a scoate (pe cineva) din fire / din sarite / din pepeni expr. a enerva a irita a infuria.

a scoate la covrigi / la pepeni expr. (pop.) a saraci (pe cineva) a ruina.

ashi ieshi din fire / din pepeni / din tzatzani expr. a se infuria ashi pierde cumpatul

pepene de gras expr. foarte gras.