OU oua s. n. 1. Celula rezultata dintrun ovul fecundat de un spermatozoid shi din care se dezvolta prin diviziuni repetate un nou organism; zigot. ♦ (La animale ovipare) Ovulul fecundat impreuna cu invelishurile sale care este depus in mediul exterior unde embrionul ishi continua dezvoltarea pana la eclozare. ♦ Spec. Oul (1) de pasare protejat de o coaja calcaroasa shi alcatuit din doua membrane din albush shi din galbenush care este folosit k aliment. ◊ Loc. adj. K oul = fragil. ◊ Expr. (Despre closhca) A sta pe oua = a cloci. A umbla cu cineva k cu un ou (moale) = a trata pe cineva (suparacios) cu exagerat de multe menajamente a menaja foarte mult pe cineva. (Merge sau calca) parca are ouan poala sau parca calca pe oua = (merge) cu exagerata bagare de seama. Oul lui Columb = problema care cineva o rezolva in mod foarte simplu deshi anterior parea foarte complicata shi fara solutzie. ♦ (Bot.) Celula reproducatoare rezultata din fuziunea a doi gametzi; zigot. 2. (Urmat de determinari care indica materia) Obiect in forma de ou (1). ◊ (Pop.) Oul genunchiului = rotula. Oul piciorului = os proeminent care uneshte laba piciorului cu partea de jos a femurului^[1]. Lat. ovum.

ou sn [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 205/16 / Pl: ~a shi (ivr) oaua (reg) ~ri / GD oualor (nrc) oualelor / E: ml ovum] 1 Celula rezultata dintrun ovul fecundat de un spermatozoid din care se dezvolta prin diviziuni succesive un nou organism Si: zigot. 2 Stadiu in reproductzia pasarilor rotund sau ovoidal alcatuit dintro coaja calcaroasa din doua membrane din albush shi galbenush fiind folosit shi k aliment care este clocit de animalul adult pentru a se dezvolta embrionul shi a ieshi puiul. 3 Stadiu in reproductzia reptilelor asemanator cu oul (2) care nu este clocit ci se dezvolta sub actziunea caldurii soarelui. 4 (Ila) K ~l Fragil. 5 (Pop; lpl; ie) A sta pe ~a A cloci. 6 (Pop; ie) A nu fi nici de zeama ~alor (sau ~lui) A nu fi bun de nimic. 7 (Pop; lpl; ie) Umbla parca are ~a in poala sau parca calca pe ~a Umbla incet cu atentzie cu grija exagerata. 8 (Pop; lpl; ie) A fura ~l de sub closhca sau closhca de pe ~a A fi un hotz foarte abil. 9 (Pfm; ie) A umbla cu cineva (sau cu ceva) k cu un ~ (moale) A umbla foarte atent cu cineva sau cu ceva. 10 (Pop; ie) A sta k ~l in cui A nu se potrivi deloc. 11 (Pfm; ie) A omori gaina care face ~a de aur A pierde anumite oportunitatzi din cauza curiozitatzii exagerate. 12 (Pop; ie) A murit gaina care face ~l tare Se spune atunci cand cineva shia pierdut protectorul fiind nevoit sa se bazeze pe propriilei fortze. 13 (Is) ~l lui Columb Problema care cineva o rezolva in mod foarte simplu deshi anterior nu i se gasise solutzia. 14 (Ic) ~l inului Planta erbacee din familia cruciferelor cu flori shi semintze galbene care creshte pe terenuri nisipoase fiind cultivata shi k planta industriala Si: (reg) galbenush galbenushulinului lubitz (Camelina sativa). 15 (Ic) ~l nagatzului Mica planta erbacee din familia liliaceelor cu frunze lineare cu flori pestritze cu patrate albe violete sau roshii Si: (pop) bibilica (Fritillaria meleagris). 16 (Lpl; ic) ~ale gainilor (sau gainii) Papadie. 17 (Reg; lpl; ic) ~adepamant Cartofi. 18 (Pan) Obiect in forma de ou (2). 19 (Pop) Testicul. 20 (Pop; lpl; ic) ~alepopii Planta erbacee din familia orhideelor ale carei flori albeverzui cu puncte shi linii roshii raspandesc un miros neplacut (Himintoglossum hircinum). 21 (Iae) Spanz (Helleborus purpurascens). 22 (Reg) Cocolosh. 23 (Reg) Bulgare. 24 (Reg) Ghemotoc. 25 (Reg) Gogoasha de stejar. 26 (Bot) Celula reproducatoare rezultata din fuziunea a doi gametzi Si: zigot. 27 (Pop; is) ~l genunchiului Rotula. 28 (Pop; is) ~l piciorului Os proeminent care uneshte laba piciorului de partea inferioara a gleznei. 2930 (Celula reproductiva sau) capsula in care se afla asemenea celule la insecte.

OU oua s. n. 1. Celula rezultata dintrun ovul fecundat de un spermatozoid shi din care se dezvolta prin diviziuni repetate un nou organism; zigot. ♦ Spec. Oul (1) de pasare protejat de o coaja calcaroasa shi alcatuit din doua membrane din albush shi din galbenush care este folosit k aliment. ◊ Loc. adj. K oul = fragil. ◊ Expr. (Despre closhca) A sta pe oua = a cloci. A umbla cu cineva k cu un ou (moale) = a trata pe cineva (suparacios) cu exagerat de multe menajamente a menaja foarte mult pe cineva. (Merge sau calca) parca are ouan poala sau parca calca pe oua = (merge) cu exagerata bagare de seama. Oul lui Columb = problema care cineva o rezolva in mod foarte simplu deshi anterior parea foarte complicata shi fara solutzie. ♦ (Bot.) Celula reproducatoare rezultata din fuziunea a doi gametzi; zigot. 2. (Urmat de determinari care indica materia) Obiect in forma de ou (1). ◊ (Pop.) Oul genunchiului = rotula. Oul piciorului = os proeminent care uneshte laba piciorului cu partea de jos a femurului^[1]. Lat. ovum.

OU oua s. n. 1. Corp care se formeaza in ovarele femelelor shi care contzine germenul unei fiintze din aceeashi spetza; la pasari este alcatuit dintro coaja calcaroasa doua membrane albush shi galbenush fiind folosit in general shi k aliment. Gaina babei se oua de cite doua ori pe fiecare zi shi baba minca o multzime de oua. CREANGA P. 63. Brrr frig el... aici o finghetzind shi ouale corbului. ALECSANDRI T. I 457. A ajuns om mai deshtept (sau mai cuminte) decit gaina se zice despre un copil sau despre un tinar neexperimentat care cauta sa dea sfaturi celor mai in virsta shi mai priceputzi. Cine fura azi un ou miine va fura un bou (= cine apuca sa fure o data ceva chiar un lucru fara valoare mai tirziu va fura lucruri de valoare devenind hotz dea binelea). ◊ (Despre closhca) A sta pe oua = a cloci. ◊ Expr. A face pe cineva cu ou(a) shi cu otzet v. otzet. A umbla cu ceva k cu un ou moale = a umbla foarte atent cu ceva. (Merge sau calca) parca are ouan poale sau parca calca pe oua = merge exagerat de incet umbla cu multa bagare de seama. Oul lui Columb = problema care cineva o rezolva in mod simplu dar a carei solutzie nu fusese gasita de nimeni mai inainte. ♦ (Bot.) Celula reproducatoare care rezulta din fuziunea a doi gametzi. 2. (Urmat de determinari care indica materia) Obiect lucru in forma ovoidala. Elena Lipan pirotea tzesind gaurile unui ciorap intins pe un ou de lemn. C. PETRESCU C. V. 99. ◊ (Popular) Oul genunchiului = rotula. Oul piciorului = glezna.

OU oua n. 1) Celula sexuala feminina la organismele animale sau vegetale din care in urma fecundarii se poate dezvolta un organism nou. 2) Corp format din albush shi galbenush shi invelit intro coaja calcaroasa eliminat din organism de pasari shi de alte animale ovipare in care se dezvolta (prin clocire) puiul shi care se poate folosi in majoritatea cazurilor k aliment. ◊ A face (pe cineva) cu ~ shi cu otzet a certa foarte tare. A umbla cu cineva k cu ~l (moale) a acorda atentzie exagerata unei persoane susceptibile. ~l lui Columb problema ushor rezolvabila dar care anterior parea foarte complicata. 3) Obiect de forma ovoida. ◊ ~l genunchiului rotula. ~l piciorului glezna. /<lat. ovum

ou n. 1. substantza gelatinoasa in mijlocul careia se afla germenul animalului viitor shi lichidele destinate al nutri catva timp; 2. (absolut) ou de gaina; 3. oul genuchiului rotula. [Lat. OVUM].

1) oŭ n. pl. oŭa art. oŭale (lat. ôvum pop. ŏvum vgr. oón; it. uovo sard. ou pv. ov fr. oeuf sp. huevo pg. ovo). Corp organic carel produc femelele maĭ multor clase de animale shi care cuprinde un germine al unuĭ animal de aceĭashĭ specie. (Se zice in special despre oŭale cu invalish dar care le oŭa femelele pasarilor care le clocesc shi scot puĭ din ele. V. icre). Oŭ cu coaja oŭ intreg: oŭa ferte cu coaja (V. ochĭurĭ scrob). A fura ou de supt closhca a fi foarte hotz a fi hotz foarte shiret. A face pe cineva cu oŭ shi cu otzet (Pop.) al ocari in tot felu. Ouale aŭ forma numita ovala adica a uneĭ sfere putzin turtite shi ascutzite la un capat. Supt invalishu lor care e coaja cea dura e camera cu aer (banutzu) la capatu cel ratund apoĭ o pelitza care contzine albushu care shi el invaleshte galbenushu. Galbenushu contzine un simbure numit cicatricula saŭ vezicula germinativa shi e legat de albush shi de pelitza luĭ pin doŭa apendice numite halaze. Dupa ce e incalzit pin clocire care dureaza zile saŭ saptaminĭ dupa felu pasariĭ ĭese puiĭ. La reptile oŭale se clocesc la soare. SHi din oŭale pasarilor ĭese puĭ pin caldura artificiala.

oufosíla s. n. Ou pastrat k fosila ◊ „Oul din imagine [...] are remarcabila varsta de... un milion de ani! Data fiind valoarea deosebita a acestui oufosila muzee din numeroase tzari ale lumii shiau exprimat dorintza sa intre in posesia lui.” R.l. 2 IV 71 p. 6. ◊ „De curand un grup de arheologi au descoperit in Madagascar in timpul unor sapaturi acest gigantic oufosila care cantareshte 5 kg.” Sc. 23 VI 73 p. 5 //din ou + fosila//

ou s. n. art. óul; pl. óua art. óuale g.d. art. óualor

ou s. n. art. óul; pl. óua art. óuale g.d. art. óualor

ou pl. oua art. ouale gen. oualor

ou ouale pl. a.

OU s. v. cartof testicul.

OU s. 1. (pop.) plod. (~ de gaina.) 2. ou fecundat v. zigot.

OU s. 1. (pop.) plod. (~ de gaina.) 2. (BIOL.) ou fecundat = zigospor zigot.

ou s. v. CARTOF. TESTICUL.

OUL GENÚNCHIULUI s. v. rotula.

oul genunchiului s. v. ROTULA.

óu (óua) s. n. 1. Celula care contzine germenul unei fiintze din aceeashi spetza. 2. Nod maleola. 3. (Arg.) Testicul. Mr. ou megl. uou istr. owu. Lat. ovum (Pushcariu 1232; CandreaDens. 1294; REW 6128) cf. vegl. yuv it. ouvo logud. cat. ou prov. uou fr. oeuf sp. huevo port. ovo. Pentru sensul al doilea cf. ALR I 59. Der. oua vb. (a face oua) mr. oaua uare probabil direct dintrun lat. *ovare (Pushcariu 1233; Graur BL V 107); ouat s. n. (actziunea de a oua); ouatoare adj. f. (care produce oua). Cf. oara. Der. neol. (din fr.) oval adj.; ovar s. n.; ovul s. n.

óu oua s.n. 1. Bulgare. 2. Cocolosh. ♦ (top.) Ou deal in loc. Gardani (Codru). „Dealul Ou numit astfel pentru forma sa ascunde in pantecele sau o mare taina dupa cum povestesc bunicii noshtri. Ei ishi amintesc de spusele moshilor lor k acest deal a fost ridicat de catre iobagi care au fost obligatzi sa care pamant cu catzanele din malul Someshului care curge prin apropiere drept pedeapsa pentru moartea unei persoane importante (pamantul din deal este nisipos ashezat peste sol argilos). Nu degeaba baronul Blomberg shia construit alaturi de aceasta movila o cripta unde sashi ingroape mortzii. O alta legenda povestita de batrani spune k in timpul stapanirilor straine vatafii acestui sat ar fi omorat multzi sateni care nu au vrut sa se supuna shi leau ingropat cadavrele in pamant pana ce sa ajuns la aceasta forma de relief” (Gardani 2007: 127128). ♦ (onom.) Ou porecla shi supranume in satul Valeni (com. Calineshti). Lat. ovum „ou” (Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

ou oua s. n. (In sintagma) Oua roshii = oua care creshtinii le vopsesc de Pashti k aducereaminte de sangele de pe cruce al lui Iisus Hristos devenit pentru ei conditzie a unei vietzi noi de sfintzenie shi dreptate. Dupa o legenda care circula la Ierusalim primele oua roshii au fost stropite cu sangele lui Iisus pe drumul Golgotei cand coshul cu oua al unei trecatoare fusese pus jos in timp ce cuvioasa Veronica i shtergea fatza plina de sange shi cand chipul Sau a ramas imprimat pe naframa cu care a fost shters. Din lat. ovum.

AB OVO (lat.) de la ou; de la inceputul inceputurilor Horatziu „Ars poetica” 147: „Nec gemino bellum Troianum orditur ab ovo” („SHi nu urzeshte razboiul troian de la oul cel geaman”). Poetul il lauda pe Homer pentru k incepe „Iliada” cu mania lui Ahile adica intrand direct in subiectul epopeii iar nu cu pretextul indepartat al Razboiului troian: nashterea Elenei shi a lui Pollux geamanul ei din oul divin.

AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la oua (pana) la mere De la inceput pana la sfarshit. Romanii incepeau pranzul cu oua shi il terminau cu mere.

OMNE VIVUM EX OVO (lat.) orice fiintza vie provine dintrun ou Maxima apartzinand lui W. Harvey; a devenit un principiu al embriologiei moderne sub formularea mai generala: „Omne vivum ex vivo” („Tot cei viu provine din viu”).

Ab ovo (lat. „De la ou” adica de la nashtere de la inceput) Horatziu Arta poetica vers 147. Poetul latin il lauda pe Homer k in Iliada a inceput povestea razboiului Troiei de la minia lui Ahile shi nu ab ovo adica de la nashterea frumoasei Elena care pretinde legenda sa nascut din oul Ledei. Horatziu a intilnit expresia in graiul poporului caci latinii cind voiau sa spuna „sa incepem cu inceputul” sau cum zicem noi astazi „so luam de la A” foloseau formula ab ovo. LIT.

Ab ovo usque ad mala (lat. „De la ou pina la mere”) Horatziu Satire I 3 6. SHtiind k la romani prinzul incepea cu oua shi se termina cu mere formula horatziana inseamna: De la inceput pina la sfirshit de la un capat la altul sau de la A la Zet. Vezi shi expresia: De la alfa la omega. LIT.

a face pe cineva cu ou shi otzet expr. a mustra / a ocari pe cineva.

a fura ouale de sub closhca expr. a fi un hotz foarte priceput.

a sta k pe ace / k pe oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit; a fi nerabdator.

a shedea k pe ace / k pe coji de oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit / nerabdator.

a taia gaina care face ouale de aur expr. a sacrifica o sursa de cashtiguri mici dar constante in sperantza unui cashtig mai mare.

fabrica de tuns oua / de impins vagoane shi lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicaieri.