NÓSTRU NOÁSTRA noshtri noastre pron. pos. adj. pron. pos. (De obicei precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”) I. Pron. pos. 1. (Inlocuieshte numele obiectului posedat de vorbitor shi de un grup din care vorbitorul face parte precum shi numele acestora) Are o casa k a noastra. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indica sotzul sotzia familia rudele vorbitorului shi ale persoanelor din acelashi grup cu el inlocuind shi numele acestora) Cand vin ai noshtri acasa? 3. (Indica lucrurile personale proprietatea preocuparile etc. vorbitorului shi ale persoanelor din acelashi grup cu el inlocuind shi numele acestora) Ma intorc la ale noastre. II. Adj. pron. pos. 1. Care se afla in posesiunea vorbitorului shi a unui grup din care face parte acesta care este legat printro relatzie de proprietate cu vorbitorul shi cu grupul din care face parte acesta. Casa noastra. 2. Care este legat printro relatzie de apartenentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 3. Care este legat printro relatzie de dependentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Gazda noastra. Stramoshii noshtri. 4. Care este spus savarshit de vorbitor shi de grupul din care acesta face parte. Actziunea noastra. ♦ (K plural al modestiei) Meu. Cartea noastra. 5. (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul nostru. [Var.: (reg.) nost noásta pron. pos. adj. pron. pos.] Lat. noster nostra.

nostru noastra [At: COD. VOR. 8/25 / V: (ivp) nost noasta nosta (Pl: nosti noaste noashte) (ivr) nostrush / Pl: noshtri noastre shi (pop) noashtre / E: ml noster nostra] 1 pps (Precedat de articolul „al” „a” „ai” „ale”) Inlocuieshte numele obiectului posedat de vorbitor shi de un grup din care acesta face parte inlocuind totodata shi numele acestora. Are o casa k a noastra. 2 pps (Pop; mpl m) Sotz sau sotzie a vorbitorului impreuna cu sotzii sau sotziile persoanelor dintrun grup din care acesta face parte inlocuind totodata shi numele acestora. Cand vin ai noshtri acasa. 3 pps (Lpl m) Familie rude apropiate ale vorbitorului shi ale unui grup din care acesta face parte inlocuind totodata shi numele acestora. Ai noshtri nau shtiut nimic. 4 pps (Lpl m) Partizani politici. Ai noshtri nu au fost votatzi. 5 pps (Lpl m) Membri ai unei echipe sportive ai unui grup colectiv etc. Ai noshtri au pierdut. 6 pps (Lsg) Lucruri personale ale vorbitorului shi ale unui grup din care acesta face parte inlocuind totodata shi numele acestora. Cheltuim dintral nostru. 7 pps (Lpl f) Preocupari pareri obiceiuri ale vorbitorului shi ale grupului din care acesta face parte inlocuind totodata shi numele acestora. Ma intorc la ale noastre. 8 aps Care este legat printro relatzie de rudenie cu vorbitorul shi cu un grup din care acesta face parte. Mama noastra. 9 aps Care este legat printro relatzie de proprietate cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Casa noastra. 10 aps Care este legat printro relatzie de apartenentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 11 aps Care este legat printro relatzie de dependentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Stramoshii noshtri. 12 aps Care este spus savarshit de vorbitor shi de grupul din care acesta face parte. Actziunea noastra. 13 aps Determina abstracte legate de vorbitor shi de un grup din care acesta face parte Credintza noastra. 14 aps (Fam; in stilul narativ; inlocuieshte obiectul care sta in centrul atentziei vorbitorului shi a unui grup din care acesta face parte) Despre care am vorbit mai inainte. Calatorul nostru pleca mai departe. 15 aps (In legatura cu unele nume de colectivitatzi de tzinuturi etc.) Caruia vorbitorul shi grupul asociat lui i apartzine. TZara noastra. 16 aps (K plural al modestiei folosit de autori oratori etc.) Meu. Cartea noastra. 17 aps (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul nostru.

NÓSTRU NOÁSTRA noshtri noastre pron. pos. adj. pos. (De obicei precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”) I. Pron. pos. 1. (Inlocuieshte numele obiectului posedat de vorbitor shi de un grup din care vorbitorul face parte precum shi numele acestora) Are o casa k a noastra. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indica sotzul sotzia familia rudele vorbitorului shi ale persoanelor din acelashi grup cu ei inlocuind shi numele acestora) Cand vin ai noshtri acasa? 3. (Indica lucrurile personale proprietatea preocuparile etc. vorbitorului shi ale persoanelor din acelashi grup cu el inlocuind shi numele acestora) Ma intorc la ale noastre. II. Adj. pos. 1. Care se afla in posesiunea vorbitorului shi a unui grup din care face parte acesta care este legat printro relatzie de proprietate cu vorbitorul shi cu grupul din care face parte acesta. Casa noastra. 2. Care este legat printro relatzie de apartenentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 3. Care este legat printro relatzie de dependentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Gazda noastra. Stramoshii noshtri. 4. Care este spus savarshit de vorbitor shi de grupul din care acesta face parte. Actziunea noastra. ♦ (K plural al modestiei) Meu. Cartea noastra. 5. (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul nostru. [Var.: (reg.) nost noásta pron. pos. adj. pos.] Lat. noster nostra.

NÓSTRU NOÁSTRA noshtri noastre adj. pos. (Precedat de art. al a ai ale cind are valoare pronominala propriuzisa cind precede substantivul sau cind cuvintul precedat nu are articol enclitic). 1. (Arata posesia; la singular indica posesorul multiplu shi obiectul posedat unic la plural indica atit posesorul cit shi obiectul posedat multiplu) Care apartzine vorbitorului shi unui grup din care face parte vorbitorul care este legat printro relatzie de proprietate cu vorbitorul shi grupul din care face parte acesta. O carte a noastra. ▭ SHi penserat la casa noastra... Coboara storul la fereastra. CAZIMIR L. U. 52. ◊ (Pronominal) O casa... mult mai mare decit a noastra. DRAGHICI R. 8. ◊ (Ideea de proprietate este atenuata obiectul fiind o regiune o tzara etc.) In frumoasa noastra tzara luna florilor soseshte. BELDICEANU P. 53. Dacia noastra mai mult de opt secoli i vazu trecind. BALCESCU O. II 12. Muntzii noshtri au fost adesea scump azil de libertate. ALEXANDRESCU M. 21. 2. (Arata apartenentza la un grup) Din care face parte vorbitorul la care apartzine vorbitorul. Hai la arie k azi incepe ceata noastra sa treiere imi spune nevasta. PREDA I. 21. Statzi shi nu va tulburatzi. Oamenii noshtri nu se intorc inca. SADOVEANU M. C. 129. Dar breasla noastra avea nevoie de vreme lina k sa putem arunca unditzile cu folos. id. N. F. 101. ◊ (Pronominal) Avem noi la Iashi un scriitor dintre ai noshtri de locul lui din Ardeal. SADOVEANU N. F. 109. Doamne! binetzi mai shede jupineshica; parca eshti una deale noastre. CREANGA P. 129. No sa aflu intreai noshtri vreun falnic juvaer? EMINESCU O. I 149. ♦ (Pronominal; familiar in trecut numai la pl. m.) Ai noshtri = a) partizani politici. Traiasca ai noshtri dle Iancule! CARAGIALE O. II 76; b) persoane care impartashesc aceleashi idei sau principii. E dintre ai noshtri. 3. (Arata relatzii in general reciproce de rudenie prietenie ospitalitate etc.) Care se afla cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte in relatzii de rudenie prietenie etc. Eu tocmai ma intorceam de la Iashi unde ma dusesem sa vad pe un prietin al nostru. SADOVEANU N. F. 107. ◊ (Pronominal) Dapoi cind or veni ai noshtri? CREANGA P. 13. 4. Care tzine de vorbitor shi de grupul din care face parte; al vorbitorului shi al grupului din care face parte. Cu strajuirea voastra era vai de pielea noastra! CREANGA P. 269. Inaltzimile albastre Pleaca zarea lor pe dealuri Aratind privirii noastre Stelen ceruri stelen valuri. EMINESCU O. I 210. Dragostea noastra cea draga Nu trai nici cit o fraga! JARNÍKBIRSEANU D. 162. 5. (Cu valoare afectiva) Despre care este vorba; cunoscut; apropiat sufleteshte de vorbitor shi de grupul din care face parte. Iaca shi Cornitza al nostru cel viteaz! sa fudulit razashitza. Cei dragul mamei? SADOVEANU N. P. 56. Atunci lupul nostru incepe a minca hilpov. CREANGA P. 32. Imprejurune saduna Ale curtzii mindre neamuri... SHi pe teiul nostruntreaba: Cine sintem stau la sfaturi. EMINESCU O. I 101. 6. (In stilul oficial shi solemn cu valoare de sg.) Meu. Ordinul nostru. Parerea noastra. 7. (Dupa prepozitziile shi locutziunile prepozitzionale care cer genitivul substantivului) Venea intradevar la acel ceas asupra noastra nenorocirea vintului shi a nourilor. SADOVEANU N. F. 101. A trecut drumul pe dinaintea noastra shi a intrat iar in padure. CREANGA P. 120. Adormind de armonia Codrului batut de ginduri Flori de tei deasupra noastra Or sa cada rinduririnduri. EMINESCU O. I 75. Varianta: (Transilv.) nost noásta noshti noaste (GOGA P. 11 JARNÍKBIRSEANU D. 55) adj. pos.

NÓSTRU² noástra (nóshtri noástre) pron. pos. (precedat de art. al a ai ale inlocuieshte numele obiectului posedat de un grup din care face parte vorbitorul) Voi chema dintre ai noshtri sa ma ajute. ◊ Ai noshtri membrii familiei rudele prietenii. /<lat. noster nostra

nostru pr. ce tzine de noi: omul nostru despre care e vorba; ai noshtri rude partizani. [Lat. NOSTRUM].

nóstru noástra pron. posesiv de pers. I pl. pl. noshtri noastre (lat. nǒster nǒstra; it. nostra pv. vfr. nostre nfr. notre sp. nuestro pg. nosso). Pe care il posedam saŭ care ne poseda: cartzile noastre parintziĭ noshtrĭ tzara noastra. Aĭ noshtrĭ rudele amiciĭ noshtrĭ. V. vostru.

NOST NOÁSTA pron. pos. adj. pron. v. nostru.

noasta pps aps vz nostru

noaste pps aps vz nostru

noastre pps aps vz nostru

nost noasta pps aps vz nostru

nosta^[1] pps aps vz nostru corectata

nostrush pps aps vz nostru

NOST NOÁSTA pron. pos. adj. pos. v. nostru.

nóstru² (al ~) pr. m. (prietenul vostru e medic al nostru e profesor) pl. ai nóshtri g.d. álor nóshtri; f. a noástra pl. ále noástre g.d. álor noástre

nóstru (precedat de al) pr. m. pl. ai noshtri g.d. álor noshtri; f. sg. a noástra pl. ále noástre g.d. álor noástre

nostru noastra; noshtri noastre.

noástra² (a ~) v. nóstru² (al ~)

noástre²/ (ale ~) v. nóstru² (al ~)

nóshtri² (ai ~) v. nóstru² (al ~)

NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (it.) la mijlocul drumului vietzii noastre Dante „Infernul” I 1. In simbolistica dantesca varsta de 35 de ani punctul cel mai inalt al arcului vietzii.

NOUL TESTAMENT SAU IMPACAREA AU LEAGEA NOAO A LUI IISUS HRISTOS DOMNLUI NOSTRU titlul primei traduceri integrale in limba romana a „Noului Testament” aparuta in 1648 la Alba Iulia sub ingrijirea mitropolitului Simion SHtefan. Cunoscuta sub denumirea „Noul Testament de la Balgrad”.

REVENONS À NOS MOUTONS (fr.) sa revenim la oile noastre „La farce du maitre Pathelin”. Sa revenim la subiect.

a shti k pe apa / k pe Tatal Nostru expr. a putea reproduce din memorie intocmai / fara gresheala.