NÓSTRU NOÁSTRA noshtri noastre adj. pos. (Precedat de art. al a ai ale cind are valoare pronominala propriuzisa cind precede substantivul sau cind cuvintul precedat nu are articol enclitic). 1. (Arata posesia; la singular indica posesorul multiplu shi obiectul posedat unic la plural indica atit posesorul cit shi obiectul posedat multiplu) Care apartzine vorbitorului shi unui grup din care face parte vorbitorul care este legat printro relatzie de proprietate cu vorbitorul shi grupul din care face parte acesta. O carte a noastra. ▭ SHi penserat la casa noastra... Coboara storul la fereastra. CAZIMIR L. U. 52. ◊ (Pronominal) O casa... mult mai mare decit a noastra. DRAGHICI R. 8. ◊ (Ideea de proprietate este atenuata obiectul fiind o regiune o tzara etc.) In frumoasa noastra tzara luna florilor soseshte. BELDICEANU P. 53. Dacia noastra mai mult de opt secoli i vazu trecind. BALCESCU O. II 12. Muntzii noshtri au fost adesea scump azil de libertate. ALEXANDRESCU M. 21. 2. (Arata apartenentza la un grup) Din care face parte vorbitorul la care apartzine vorbitorul. Hai la arie k azi incepe ceata noastra sa treiere imi spune nevasta. PREDA I. 21. Statzi shi nu va tulburatzi. Oamenii noshtri nu se intorc inca. SADOVEANU M. C. 129. Dar breasla noastra avea nevoie de vreme lina k sa putem arunca unditzile cu folos. id. N. F. 101. ◊ (Pronominal) Avem noi la Iashi un scriitor dintre ai noshtri de locul lui din Ardeal. SADOVEANU N. F. 109. Doamne! binetzi mai shede jupineshica; parca eshti una deale noastre. CREANGA P. 129. No sa aflu intreai noshtri vreun falnic juvaer? EMINESCU O. I 149. ♦ (Pronominal; familiar in trecut numai la pl. m.) Ai noshtri = a) partizani politici. Traiasca ai noshtri dle Iancule! CARAGIALE O. II 76; b) persoane care impartashesc aceleashi idei sau principii. E dintre ai noshtri. 3. (Arata relatzii in general reciproce de rudenie prietenie ospitalitate etc.) Care se afla cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte in relatzii de rudenie prietenie etc. Eu tocmai ma intorceam de la Iashi unde ma dusesem sa vad pe un prietin al nostru. SADOVEANU N. F. 107. ◊ (Pronominal) Dapoi cind or veni ai noshtri? CREANGA P. 13. 4. Care tzine de vorbitor shi de grupul din care face parte; al vorbitorului shi al grupului din care face parte. Cu strajuirea voastra era vai de pielea noastra! CREANGA P. 269. Inaltzimile albastre Pleaca zarea lor pe dealuri Aratind privirii noastre Stelen ceruri stelen valuri. EMINESCU O. I 210. Dragostea noastra cea draga Nu trai nici cit o fraga! JARNÍKBIRSEANU D. 162. 5. (Cu valoare afectiva) Despre care este vorba; cunoscut; apropiat sufleteshte de vorbitor shi de grupul din care face parte. Iaca shi Cornitza al nostru cel viteaz! sa fudulit razashitza. Cei dragul mamei? SADOVEANU N. P. 56. Atunci lupul nostru incepe a minca hilpov. CREANGA P. 32. Imprejurune saduna Ale curtzii mindre neamuri... SHi pe teiul nostruntreaba: Cine sintem stau la sfaturi. EMINESCU O. I 101. 6. (In stilul oficial shi solemn cu valoare de sg.) Meu. Ordinul nostru. Parerea noastra. 7. (Dupa prepozitziile shi locutziunile prepozitzionale care cer genitivul substantivului) Venea intradevar la acel ceas asupra noastra nenorocirea vintului shi a nourilor. SADOVEANU N. F. 101. A trecut drumul pe dinaintea noastra shi a intrat iar in padure. CREANGA P. 120. Adormind de armonia Codrului batut de ginduri Flori de tei deasupra noastra Or sa cada rinduririnduri. EMINESCU O. I 75. Varianta: (Transilv.) nost noásta noshti noaste (GOGA P. 11 JARNÍKBIRSEANU D. 55) adj. pos.