NÓSTRU NOÁSTRA noshtri noastre pron. pos. adj. pron. pos. (De obicei precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”) I. Pron. pos. 1. (Inlocuieshte numele obiectului posedat de vorbitor shi de un grup din care vorbitorul face parte precum shi numele acestora) Are o casa k a noastra. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indica sotzul sotzia familia rudele vorbitorului shi ale persoanelor din acelashi grup cu el inlocuind shi numele acestora) Cand vin ai noshtri acasa? 3. (Indica lucrurile personale proprietatea preocuparile etc. vorbitorului shi ale persoanelor din acelashi grup cu el inlocuind shi numele acestora) Ma intorc la ale noastre. II. Adj. pron. pos. 1. Care se afla in posesiunea vorbitorului shi a unui grup din care face parte acesta care este legat printro relatzie de proprietate cu vorbitorul shi cu grupul din care face parte acesta. Casa noastra. 2. Care este legat printro relatzie de apartenentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 3. Care este legat printro relatzie de dependentza cu vorbitorul shi cu grupul din care acesta face parte. Gazda noastra. Stramoshii noshtri. 4. Care este spus savarshit de vorbitor shi de grupul din care acesta face parte. Actziunea noastra. ♦ (K plural al modestiei) Meu. Cartea noastra. 5. (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul nostru. [Var.: (reg.) nost noásta pron. pos. adj. pron. pos.] Lat. noster nostra.