27 de definiții pentru nostru (adj.)
din care- explicative (14)
- morfologice (7)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NÓSTRU, NOÁSTRĂ, noștri, noastre, pron. pos., adj. pron. pos. (De obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) I. Pron. pos. 1. (Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte, precum și numele acestora) Are o casă ca a noastră. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indică soțul, soția, familia, rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu el, înlocuind și numele acestora) Când vin ai noștri acasă? 3. (Indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu el, înlocuind și numele acestora) Mă întorc la ale noastre. II. Adj. pron. pos. 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta, care este legat printr-o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta. Casa noastră. 2. Care este legat printr-o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 3. Care este legat printr-o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Gazda noastră. Strămoșii noștri. 4. Care este spus, săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte. Acțiunea noastră. ♦ (Ca plural al modestiei) Meu. Cartea noastră. 5. (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul nostru. [Var.: (reg.) nost, noástă pron. pos., adj. pron. pos.] – Lat. noster, nostra.
nostru, noastră [At: COD. VOR. 8/25 / V: (îvp) nost, noastă, nostă, (Pl: nosti, noaste, noaște), (îvr) nostruș / Pl: noștri, noastre și (pop) noaștre / E: ml noster, nostra] 1 pps (Precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care acesta face parte, înlocuind, totodată, și numele acestora. Are o casă ca a noastră. 2 pps (Pop; mpl, m) Soț sau soție a vorbitorului împreună cu soții sau soțiile persoanelor dintr-un grup din care acesta face parte, înlocuind totodată și numele acestora. Când vin ai noștri acasă. 3 pps (Lpl, m) Familie, rude apropiate ale vorbitorului și ale unui grup din care acesta face parte, înlocuind totodată și numele acestora. Ai noștri n-au știut nimic. 4 pps (Lpl, m) Partizani politici. Ai noștri nu au fost votați. 5 pps (Lpl, m) Membri ai unei echipe sportive, ai unui grup, colectiv etc. Ai noștri au pierdut. 6 pps (Lsg) Lucruri personale ale vorbitorului și ale unui grup din care acesta face parte, înlocuind, totodată și numele acestora. Cheltuim dintr-al nostru. 7 pps (Lpl, f) Preocupări, păreri, obiceiuri ale vorbitorului și ale grupului din care acesta face parte, înlocuind totodată și numele acestora. Mă întorc la ale noastre. 8 aps Care este legat printr-o relație de rudenie cu vorbitorul și cu un grup din care acesta face parte. Mama noastră. 9 aps Care este legat printr-o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Casa noastră. 10 aps Care este legat printr-o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 11 aps Care este legat printr-o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Strămoșii noștri. 12 aps Care este spus, săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte. Acțiunea noastră. 13 aps Determină abstracte legate de vorbitor și de un grup din care acesta face parte Credința noastră. 14 aps (Fam; în stilul narativ; înlocuiește obiectul care stă în centrul atenției vorbitorului și a unui grup din care acesta face parte) Despre care am vorbit mai înainte. Călătorul nostru plecă mai departe. 15 aps (În legătură cu unele nume de colectivități, de ținuturi etc.) Căruia vorbitorul și grupul asociat lui îi aparține. Țara noastră. 16 aps (Ca plural al modestiei, folosit de autori, oratori etc.) Meu. Cartea noastră. 17 aps (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul nostru.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NÓSTRU, NOÁSTRĂ, noștri, noastre, pron. pos., adj. pos. (De obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) I. Pron. pos. 1. (Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte, precum și numele acestora) Are o casă ca a noastră. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indică soțul, soția, familia, rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei, înlocuind și numele acestora) Când vin ai noștri acasă? 3. (Indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu el, înlocuind și numele acestora) Mă întorc la ale noastre. II. Adj. pos. 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta, care este legat printr-o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta. Casa noastră. 2. Care este legat printr-o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 3. Care este legat printr-o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Gazda noastră. Strămoșii noștri. 4. Care este spus, săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte. Acțiunea noastră. ♦ (Ca plural al modestiei) Meu. Cartea noastră. 5. (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul nostru. [Var.: (reg.) nost, noástă pron. pos., adj. pos.] – Lat. noster, nostra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
NÓSTRU, NOÁSTRĂ, noștri, noastre, adj. pos. (Precedat de art. al, a, ai, ale cînd are valoare pronominală propriu-zisă, cînd precede substantivul sau cînd cuvîntul precedat nu are articol enclitic). 1. (Arată posesia; la singular indică posesorul multiplu și obiectul posedat unic, la plural indică atît posesorul cît și obiectul posedat multiplu) Care aparține vorbitorului și unui grup din care face parte vorbitorul, care este legat printr-o relație de proprietate cu vorbitorul și grupul din care face parte acesta. O carte a noastră. ▭ Și pe-nserat, la casa noastră... Coboară storul la fereastră. CAZIMIR, L. U. 52. ◊ (Pronominal) O casă... mult mai mare decît a noastră. DRĂGHICI, R. 8. ◊ (Ideea de proprietate este atenuată, obiectul fiind o regiune, o țară etc.) În frumoasa noastră țară, luna florilor sosește. BELDICEANU, P. 53. Dacia noastră mai mult de opt secoli îi văzu trecind. BĂLCESCU, O. II 12. Munții noștri au fost adesea scump azil de libertate. ALEXANDRESCU, M. 21. 2. (Arată apartenența la un grup) Din care face parte vorbitorul, la care aparține vorbitorul. Hai la arie, că azi începe ceata noastră să treiere, îmi spune nevasta. PREDA, Î. 21. Stați și nu vă tulburați. Oamenii noștri nu se întorc încă. SADOVEANU, M. C. 129. Dar breasla noastră avea nevoie de vreme lină, ca să putem arunca undițile cu folos. id. N. F. 101. ◊ (Pronominal) Avem noi, la Iași, un scriitor dintre ai noștri, de locul lui din Ardeal. SADOVEANU, N. F. 109. Doamne! bine-ți mai șede, jupîneșică; parcă ești una de-ale noastre. CREANGĂ, P. 129. N-o să aflu între-ai noștri vreun falnic juvaer? EMINESCU, O. I 149. ♦ (Pronominal; familiar, în trecut, numai la pl. m.) Ai noștri = a) partizani politici. Trăiască ai noștri, d-le Iancule! CARAGIALE, O. II 76; b) persoane care împărtășesc aceleași idei sau principii. E dintre ai noștri. 3. (Arată relații în general reciproce, de rudenie, prietenie, ospitalitate etc.) Care se află cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte în relații de rudenie, prietenie etc. Eu tocmai mă întorceam de la Iași, unde mă dusesem să văd pe un prietin al nostru. SADOVEANU, N. F. 107. ◊ (Pronominal) D-apoi cînd or veni ai noștri? CREANGĂ, P. 13. 4. Care ține de vorbitor și de grupul din care face parte; al vorbitorului și al grupului din care face parte. Cu străjuirea voastră, era vai de pielea noastră! CREANGĂ, P. 269. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătînd privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. EMINESCU, O. I 210. Dragostea noastră cea dragă Nu trăi nici cît o fragă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. 5. (Cu valoare afectivă) Despre care este vorba; cunoscut; apropiat sufletește de vorbitor și de grupul din care face parte. Iaca și Corniță al nostru cel viteaz! s-a fudulit răzășița. Ce-i, dragul mamei? SADOVEANU, N. P. 56. Atunci lupul nostru începe a mînca hîlpov. CREANGĂ, P. 32. Împrejuru-ne s-adună Ale curții mîndre neamuri... Și pe teiul nostru-ntreabă: Cine sîntem, stau la sfaturi. EMINESCU, O. I 101. 6. (În stilul oficial și solemn, cu valoare de sg.) Meu. Ordinul nostru. Părerea noastră. 7. (După prepozițiile și locuțiunile prepoziționale care cer genitivul substantivului) Venea într-adevăr, la acel ceas, asupra noastră, nenorocirea vîntului și a nourilor. SADOVEANU, N. F. 101. A trecut drumul pe dinaintea noastră și a intrat iar în pădure. CREANGĂ, P. 120. Adormind de armonia Codrului bătut de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. EMINESCU, O. I 75. – Variantă: (Transilv.) nost, noástă, noști, noaste (GOGA, P. 11, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55), adj. pos.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NÓSTRU1 noástră (nóștri, noástre) adj. pos. 1) Care aparține grupului în care se include și vorbitorul. 2) Care se află în anumite relații (de prietenie, de înrudire etc.) cu cel căruia i se adresează vorbitorul. Mama noastră. 3) (în narațiuni) Despre care s-a mai vorbit; pomenit, amintit mai sus; cunoscut de noi. Eroul ~ a avut multe de înfruntat. 4) (se folosește ca plural al modestiei în stilul oficial, administrativ, solemn, având valoare de singular) Meu. Opinia noastră. /<lat. noster, nostra
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NOST, NOÁSTĂ pron. pos., adj. pron. v. nostru.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
noastă pps, aps vz nostru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
noaste pps, aps vz nostru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
noastre pps, aps vz nostru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nost, noastă pps, aps vz nostru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nostă[1] pps, aps vz nostru corectată
- În original, probabil incorect: nostră. Corectura este indicată de încadrarea alfabetică în original și de definiția principală pentru nostru. — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nostruș pps, aps vz nostru
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOST, NOÁSTĂ pron. pos., adj. pos. v. nostru.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
NOST, NOÁSTĂ adj. pos. v. nostru.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nóstru1 / al nóstru1 adj. pr. m. (prietenul nostru / un prieten al nostru, al nostru prieten; prietenului nostru / unui prieten al nostru), pl. nóștri / ai nóștri; f. noástră / a noástră (prietena noastră / o prietenă a noastră, a noastră prietenă), g.-d. noástre / a noástre (prietenei noastre / unei prietene a noastre), pl. noástre / ále noástre (prietenele noastre, niște prietene ale noastre, ale noastre prietene; prietenelor noastre / unor prietene ale noastre)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
nóstru/al nóstru adj. m., pl. noștri/ai noștri; f. sg. noástră/a noástră, g.-d. noástre/a noástre, pl. noástre/ale noástre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nostru, noastră; noștri, noastre.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
noástră1/ a noástră1 v. nóstru1/ al nóstru1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
noástre1/ ále noastre1 v. nóstru1/al nóstru1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
noástre3/ a noástre v. nóstru1/ al nóstru1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nóștri1/ ai nóștri1 v. nóstru1/ al nóstru1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NÓSTRU adj. v. meu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nostru adj. v. MEU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nóstru (-oástră), adj. pos. pers. I pl. – Var. nost. Mr. nostru, nost(u), megl., istr. nostru. Lat. nostrum (Pușcariu 1191; Candrea-Dens., 1245; REW 5961), cf. it. nostro, prov. nostre, fr. notre, sp. nuestro, port. nosso.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (it.) la mijlocul drumului vieții noastre – Dante, „Infernul”, I, 1. În simbolistica dantescă, vârsta de 35 de ani, punctul cel mai înalt al arcului vieții.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NOUL TESTAMENT SAU ÎMPĂCAREA AU LEAGEA NOAO A LUI IISUS HRISTOS DOMNLUI NOSTRU, titlul primei traduceri integrale în limba română a „Noului Testament”, apărută în 1648, la Alba Iulia, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ștefan. Cunoscută sub denumirea „Noul Testament de la Bălgrad”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REVENONS À NOS MOUTONS (fr.) să revenim la oile noastre – „La farce du maître Pathelin”. Să revenim la subiect.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P81) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P80) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
nostru, noastrăadjectiv pronominal posesiv
- comentariu De obicei este precedat de un articol: „al”, „a”, „ai”, „ale”. DEX '09 DEX '98
- 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta, care este legat printr-o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O carte a noastră. DLRLC
- Și pe-nserat, la casa noastră... Coboară storul la fereastră. CAZIMIR, L. U. 52. DLRLC
- În frumoasa noastră țară, luna florilor sosește. BELDICEANU, P. 53. DLRLC
- Dacia noastră mai mult de opt secoli îi văzu trecind. BĂLCESCU, O. II 12. DLRLC
- Munții noștri au fost adesea scump azil de libertate. ALEXANDRESCU, M. 21. DLRLC
-
- 2. Care este legat printr-o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Picioarele noastre. DEX '09 DEX '98
- Hai la arie, că azi începe ceata noastră să treiere, îmi spune nevasta. PREDA, Î. 21. DLRLC
- Stați și nu vă tulburați. Oamenii noștri nu se întorc încă. SADOVEANU, M. C. 129. DLRLC
- Dar breasla noastră avea nevoie de vreme lină, ca să putem arunca undițile cu folos. SADOVEANU, N. F. 101. DLRLC
- Cu străjuirea voastră, era vai de pielea noastră! CREANGĂ, P. 269. DLRLC
- Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătînd privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. EMINESCU, O. I 210. DLRLC
- Dragostea noastră cea dragă Nu trăi nici cît o fragă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. DLRLC
-
- 3. Care este legat printr-o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Gazda noastră. Strămoșii noștri. DEX '09 DEX '98
- Eu tocmai mă întorceam de la Iași, unde mă dusesem să văd pe un prietin al nostru. SADOVEANU, N. F. 107. DLRLC
- Iaca și Corniță al nostru cel viteaz! s-a fudulit răzășița. Ce-i, dragul mamei? SADOVEANU, N. P. 56. DLRLC
- Atunci lupul nostru începe a mînca hîlpov. CREANGĂ, P. 32. DLRLC
- Împrejuru-ne s-adună Ale curții mîndre neamuri... Și pe teiul nostru-ntreabă: Cine sîntem, stau la sfaturi. EMINESCU, O. I 101. DLRLC
-
- 4. Care este spus, săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte. DEX '09 DEX '98
- Acțiunea noastră. DEX '09 DEX '98
- 4.1. Ca plural al modestiei: meu. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: meu
- Ordinul nostru. Părerea noastră. DLRLC
- Cartea noastră. DEX '09 DEX '98
-
-
- 5. Poate avea valoare obiectivă. DEX '09 DEX '98
- Vine în ajutorul nostru. DEX '09 DEX '98
- Venea într-adevăr, la acel ceas, asupra noastră, nenorocirea vîntului și a nourilor. SADOVEANU, N. F. 101. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A trecut drumul pe dinaintea noastră și a intrat iar în pădure. CREANGĂ, P. 120. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Adormind de armonia Codrului bătut de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. EMINESCU, O. I 75. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- noster, nostra DEX '09 DEX '98