opțiuni
  • info

9 definiții pentru mămică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂMÍCĂ, mămici, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mamă; mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță. – Mamă + suf. -ică.

MĂMÍCĂ, mămici, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mamă; mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță. – Mamă + suf. -ică.

mămică sf [At: REBREANU, R. II, 31 / Pl: ~ici / E: mamă + -ică] 1-2 (Șhp) Mamă (1) (dragă) Si: mămicuță (1-2), mămițică (1-2), mămucă (1-2), mămuliță (1-2), mămușoară (1-2), mămuță (1-2), (fam) mămiță (1-2), (reg) mămulea (1-2), mămuleană (1-2), mămulică (1-2), mămulioară (1-2), mămulucă (1-2), mămuluță (1-2).

MĂMÍCĂ s. f. Diminutiv al lui mamă. Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se retrase grabnic după portiță. REBREANU, R. II 31. – Forme gramaticale: vocativ mămico și (familiar), prin analogie cu «tăticule», mămicule (DUMITRIU, P. 81).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!mămică (fam.) s. f., g.-d. art. mămicii; pl. mămici

mămícă (fam.) s. f., g.-d. art. mămícăi/mămícii/mămíchii; pl. mămíci

mămícă s. f., g.-d. art. mămícăi/mămícii/mămíchii; pl. mămíci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂMÍCĂ s. măicuță, (pop.) măiculiță, mămucă, mămuliță, mămușoară, mămuță, (reg.) măiciță, măiculeană, măiculuță, măicușoară, mămulea, mămuleană, mămulică, mămulioară, mămulucă, mămuluță, (fam.) mămincu, mămiță, mică, mimă.

MĂMICĂ s. măicuță, (pop.) măiculiță, mămucă, mămuliță, mămușoară, mămuță, (reg.) măiciță, măiculeană, măiculuță, măicușoară, mămulea, mămuleană, mămulică, mămulioară, mămulucă, mămuluță, (fam.) mămincu, mămiță, mică, mimă.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂMICĂ s. f. Diminutiv (hipocoristic) al lui m a m ă (I 1); (popular) mămucă1 (1), mămuliță, mămușoară (1), mămuță (1), (familiar) mămiță, (regional) mămulea, mămuleană, mămulică (1), mămulioară, mămulucă, mămuluță. Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mâmicăi și se retrase grabnic după portiță. REBREANU, R. II, 31. - Pl.: mămici. – Voc.: mâmico și (familiar, prin analogie cu tăticule) mămicule. – Mamă + suf. -ică.

Intrare: mămică
substantiv feminin (F48)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mămică
  • mămica
plural
  • mămici
  • mămicile
genitiv-dativ singular
  • mămici
  • mămicii
  • mămichii
  • mămicăi
plural
  • mămici
  • mămicilor
vocativ singular
  • mămică
  • mămico
plural
  • mămicilor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mămică, mămicisubstantiv feminin

etimologie:
  • Mamă + sufix -ică. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.