meu mea pps aps [At: PSALT. HUR. 50^r/10 / Nom: (enclitic la ms pop) miu mio; GD: (enclitic la fs) mei (pop) mii / Pl: mei mele / E: ml meus mea meum] 1 pps Inlocuieshte numele obiectului posedat de vorbitor precum shi numele acestuia A mea e mai buna. 2 pps (Dupa verbe k „a ramane” „a fi” etc.; ilav) Pea mea Dupa dorintza sau dupa parerea vorbitorului. 3 pps Sotz sau sotzie a persoanei care vorbeshte. 4 pps (If ai mei) Familie sau rude ale vorbitorului. 5 pps (If ale mele) Lucruri personale proprietate avut al vorbitorului. 6 pps (Iaf) Indica preocupari obiceiuri ale vorbitorului. 79 aps Determina numele obiectului shi tzine locul posesorului indicand (posesiunea) (apartenentza sau) dependentza. 10 aps Care constituie obiectul unei preocupari a vorbitorului. 11 aps (Fam; in stilul oral narativ) Despre care am vorbit mai inainte. 12 aps Care este spus indeplinit savarshit de vorbitor Gresheala mea.

MEU MEA mei mele adj. shi pron. pos. (Precedat de art. «al» «a» «ai» «ale» cind e pronume cind sta k adjectiv inaintea substantivului cind se afla pe linga un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv printrun alt cuvint) 1. (Indica posesiunea) Care apartzine vorbitorului de care vorbitorul este legat printro relatzie de proprietate: a) adjectiv. Calutzul meu nui dintre cei voinici shi bine hranitzi. SADOVEANU Z. C. 20. Mie teama k are sa ma intrebe ce caut eu intre ei in hainele mele. SAHIA N. 17. Alta nui de facut decit sa inshomoltacim (= invelim) motanul ista al meu cu nishte petece. CREANGA P. 174; b) pronume. Ei au totushi hainele lor; eu peale mele nu le am. SADOVEANU Z. C. 31. Sa shtiu eu atunci deoi ajunge cu sanatate cei al tau shi cei al meu. CREANGA P. 152. 2. (Indica dependentza legatura de filiatzie inrudire prietenie vecinatate etc.) a) Adjectiv. E un bun prietin al meu cu care am petrecut ani frumoshi. SADOVEANU Z. C. 14. Tatal meu era arendashul trupului de moshie Dideshtii. GALACTION O. I 7. Ma topesc dan picioarele de dorul parintzilor mei. ISPIRESCU E. 8. ◊ (Cu valoare afectiva insotzind un vocativ) Mergi cu bine fatul meu. CREANGA P. 185. (Frantzuzism insotzind vocativul «doamna» sau «domnule») Tinguieshtema doamna mea shi nu ma osindi. NEGRUZZI S. I 47. ◊ (Enclitic numai la sg. pe linga un nume de rudenie sau un nume indicind orice raporturi sociale substantivul shi pronumele uneori fiind invariabile) Ishi luase pruncii in bratze shi se intorsese la bunicamea. STANCU D. 16. Ia acum cred eu fratzinemeu. CREANGA P. 188. Eu lele de dorul tau Nu poci sluji domnumeu. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ (Cu flexiunea trecuta asupra adjectivului) La masa povestesc noramei fapta mea caritabila. C. PETRESCU I. II 185. b) Pronume. SHi citui satu mereu Nui baditza k al meu. JARNÍKBIRSEANU D. 29. ◊ (Precedat de prep. «de» sau «dintre» partitiv) A lucrat la dta un prieten deal meu Sachelarie. C. PETRESCU I. I 284. Cas doua surori da mele. JARNÍKBIRSEANU D. 193. ♦ (La m. pl.) Familia de care tzine vorbitorul rudele prietenii partizanii persoanei care vorbeshte. Are sa iasa shi mama shi ai mei shi vor intreba: ceo fi lucrat de mina lui Bozan din toate astea? SAHIA N. 30. Ai mei pierdutzi sint pasha totzi. COSHBUC P. I 109. Acolo nu mai mie frica: sint intre ai mei! CARAGIALE O. I 97. ◊ (La m. sg.) Sotzul persoanei care vorbeshte. Mie mia spus al meu [barbat] k nu la mai vazut. DELAVRANCEA la TDRG. 3. Care tzine de cel ce vorbeshte; care i este propriu caracteristic: a) adjectiv. Frumoasa cit eu nici nu pot O mai frumoasa sami socot Cu mintea mea. COSHBUC P. I 57. K in camara ta sa vin Sa te privesc deaproape Am coborit cual meu senin SHi mam nascut din ape. EMINESCU O. I 170. Cua mea inima amara Sufletumi sau invrajbit! ALECSANDRI P. A. 38; b) pronume. Omul asta ishi joaca viatza. Nu shio joaca pe a lui Fanica o joaca pe a mea. CARAGIALE O. I 131. Dorul tau bade shal meu De shiar faceun pod mereu Pod mereu pin' la Brasheu. JARNÍKBIRSEANU D. 140. ♦ (La f. pl.) Treburile (preocuparile obiceiurile parerile cusururile) persoanei care vorbeshte. Oi fi avind shi eu ale mele dar nu sint cum credetzi. D. ZAMFIRESCU la TDRG. ◊ Expr. A ramine (sau a fi) pea mea = a ramine (sau a fi) asha cum vreau eu asha cum zic eu. 4. (Indica subiectul autorul unei actziuni) Gresheala mea se agraveaza vorbi beizade Alecu incruntind sprinceana. SADOVEANU Z. C. 20. 5. (Indica obiectul direct sau indirect al unei actziuni) Dear iubi baditza zece De dorul meu tot nui trece. JARNÍKBIRSEANU D. 154. Nime grija mea no are. id. ib. 450. 6. Care constituie obiectul unei preocupari a vorbitorului de care acesta se ocupa in acel moment. Dar omul meu a ispravit de scris. CARAGIALE O. II 300. Daca stramoshii tai cu tine semana Negreshit era proshti citzi lor se inchina Raspunse tigrul meu. ALEXANDRESCU M. 324.

MEU¹ mea (mei méle) pron. pos. (precedat de art. al a ai ale inlocuieshte numele obiectului posedat de vorbitor precum shi numele vorbitorului) Are un manual k al meu. ◊ Pea mea dupa cum doresc eu. Ai mei membrii familiei sau rudele vorbitorului. /<lat. meus mea

meu pron. exprima o posesiune: lucrul meu. [Lat. MEUS].

meŭ (est) shi mĭeŭ (vest) mea pron. posesiv de pers. intiĭa pl. meĭ (vest mĭeĭ) mele (lat. méus méa it. sp. mio mia sard. cat. meu mia pv. mieu mia pg. meu minha). Steagu meŭ tzara mea acest steag e al meŭ aceasta tzara e a mea. Enclitic la sing. (numaĭ cu numele de rudenie): fratemeŭ soramea saŭ sor’mea luĭ fratemeŭ sor’miĭ.

mea pron. posesiv f. d. meŭ (lat. mea): casa mea casele mele.

mĭeŭ mea V. meŭ mea.

!meu (fam.)/miu (pop.) (dupa nume de rudenie) adj. pr. m. (fratemeu/fratemiu g.d. art. lui fratemeu/lui fratemiu); f. mea (soramea) g.d. mii (soramii)

meu² (al ~) pr. m. (prietenul tau e medic al meu e profesor) pl. ai mei g.d. álor mei; f. a mea pl. ále méle g.d. álor méle

meu (precedat de al) pr. m. pl. ai mei g.d. álor mei; f. sg. a mea pl. ále méle g.d. álor méle

meu

meu mea pron. pos.

!mei (deai ~) etc. prep. + pr. m. pl./deal meu etc. prep. + pr. m. sg. (un prieten deai mei/deal meu)

!mele (deale ~) etc. prep. + pr. f. pl./dea mea etc. prep. + pr. f. sg. (o prietena deale mele/dea mea)

mei

mele

méu (éa) adj. shi pron. pos. Mr. neu meu megl. istr. meu. Lat. meus (Pushcariu 1074; CandreaDens. 1091; REW 5556) cf. it. mio (sard. meu) prov. mieu cat. port. meu sp. mío. Rezultatul normal mieu a pierdut diftongul prin analogie cu f. mea (Rosetti BL V 34; Rosetti Mélanges 173) sau mai curind cu pl. mei. Fara indoiala datorita unui obicei neintemeiat introdus de actorul C. Nottara dictziunea teatrala obishnuieshte sa pronuntze mieu.

míe pron. pers. in dativ. Lat. mĭhi (CandreaDens. 1099). Se foloseshte in patru feluri diferite: mie in pozitzie tare k in sp. a mí shi totdeauna impreuna cu una dintre celelalte trei forme: mie nu miau spus; mi (cu i vocalic) inaintea altor pronume: mi sa spus mi la dat; mi (cu i consonantic) in pozitzie enclitica sau proclitica: mia adus dindumi; imi in urmatoarele cazuri: imi pare imi aduc aminte valoare emfatica fatza de mia duc aminte pronuntzare familiara.

A HORSE! A HORSE! MY KINGDOM FOR A HORSE (engl.) un cal! un cal! (dau) regatul meu pentru un cal Shakespeare „Richard al IIIlea” act. V scena 4. Cuvinte rostite de Richard al IIIlea infrant shi incoltzit in batalia de la Bosworth. Ele subliniaza rolul hotarator in anumite momente al unui lucru caruia de obicei nu i se acorda importantza.

ANNO... AETATIS SUAE (lat.) in anul... varstei mele Formula utilizata in inscriptzii funerare pe tablouri etc.

DIXI (ET SALVAVI ANIMAM MEAM) (lat.) am spus (shi miam mantuit sufletul) Formula rostita de filozofi shi de jurishti la incheierea argumentarilor shi a pledoariilor. Prin ea se subliniaza k ai spus tot ce ai avut de spus.

TU QUOQUE FILI MI? (lat.) shi tu fiul meu? Suetoniu „De viris illustrisibus” 40 8. Exclamatza plina de amaraciune shi de reprosh a lui Cezar cand a zarit printre ucigashii sai pe fiul sau adoptiv Brutus. Dezamagire in fatza unui act neashteptat de infidelitate din partea unei persoane foarte apropiate.

ce puii mei! expr. ce naiba!

daten fatza mea! expr. (cart.) joaca cu mine!

pacatele mele! expr. vai de mine!

unde palaria / pielea mea? expr. unde naiba?