MEU MEA mei mele adj. shi pron. pos. (Precedat de art. «al» «a» «ai» «ale» cind e pronume cind sta k adjectiv inaintea substantivului cind se afla pe linga un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv printrun alt cuvint) 1. (Indica posesiunea) Care apartzine vorbitorului de care vorbitorul este legat printro relatzie de proprietate: a) adjectiv. Calutzul meu nui dintre cei voinici shi bine hranitzi. SADOVEANU Z. C. 20. Mie teama k are sa ma intrebe ce caut eu intre ei in hainele mele. SAHIA N. 17. Alta nui de facut decit sa inshomoltacim (= invelim) motanul ista al meu cu nishte petece. CREANGA P. 174; b) pronume. Ei au totushi hainele lor; eu peale mele nu le am. SADOVEANU Z. C. 31. Sa shtiu eu atunci deoi ajunge cu sanatate cei al tau shi cei al meu. CREANGA P. 152. 2. (Indica dependentza legatura de filiatzie inrudire prietenie vecinatate etc.) a) Adjectiv. E un bun prietin al meu cu care am petrecut ani frumoshi. SADOVEANU Z. C. 14. Tatal meu era arendashul trupului de moshie Dideshtii. GALACTION O. I 7. Ma topesc dan picioarele de dorul parintzilor mei. ISPIRESCU E. 8. ◊ (Cu valoare afectiva insotzind un vocativ) Mergi cu bine fatul meu. CREANGA P. 185. (Frantzuzism insotzind vocativul «doamna» sau «domnule») Tinguieshtema doamna mea shi nu ma osindi. NEGRUZZI S. I 47. ◊ (Enclitic numai la sg. pe linga un nume de rudenie sau un nume indicind orice raporturi sociale substantivul shi pronumele uneori fiind invariabile) Ishi luase pruncii in bratze shi se intorsese la bunicamea. STANCU D. 16. Ia acum cred eu fratzinemeu. CREANGA P. 188. Eu lele de dorul tau Nu poci sluji domnumeu. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ (Cu flexiunea trecuta asupra adjectivului) La masa povestesc noramei fapta mea caritabila. C. PETRESCU I. II 185. b) Pronume. SHi citui satu mereu Nui baditza k al meu. JARNÍKBIRSEANU D. 29. ◊ (Precedat de prep. «de» sau «dintre» partitiv) A lucrat la dta un prieten deal meu Sachelarie. C. PETRESCU I. I 284. Cas doua surori da mele. JARNÍKBIRSEANU D. 193. ♦ (La m. pl.) Familia de care tzine vorbitorul rudele prietenii partizanii persoanei care vorbeshte. Are sa iasa shi mama shi ai mei shi vor intreba: ceo fi lucrat de mina lui Bozan din toate astea? SAHIA N. 30. Ai mei pierdutzi sint pasha totzi. COSHBUC P. I 109. Acolo nu mai mie frica: sint intre ai mei! CARAGIALE O. I 97. ◊ (La m. sg.) Sotzul persoanei care vorbeshte. Mie mia spus al meu [barbat] k nu la mai vazut. DELAVRANCEA la TDRG. 3. Care tzine de cel ce vorbeshte; care i este propriu caracteristic: a) adjectiv. Frumoasa cit eu nici nu pot O mai frumoasa sami socot Cu mintea mea. COSHBUC P. I 57. K in camara ta sa vin Sa te privesc deaproape Am coborit cual meu senin SHi mam nascut din ape. EMINESCU O. I 170. Cua mea inima amara Sufletumi sau invrajbit! ALECSANDRI P. A. 38; b) pronume. Omul asta ishi joaca viatza. Nu shio joaca pe a lui Fanica o joaca pe a mea. CARAGIALE O. I 131. Dorul tau bade shal meu De shiar faceun pod mereu Pod mereu pin' la Brasheu. JARNÍKBIRSEANU D. 140. ♦ (La f. pl.) Treburile (preocuparile obiceiurile parerile cusururile) persoanei care vorbeshte. Oi fi avind shi eu ale mele dar nu sint cum credetzi. D. ZAMFIRESCU la TDRG. ◊ Expr. A ramine (sau a fi) pea mea = a ramine (sau a fi) asha cum vreau eu asha cum zic eu. 4. (Indica subiectul autorul unei actziuni) Gresheala mea se agraveaza vorbi beizade Alecu incruntind sprinceana. SADOVEANU Z. C. 20. 5. (Indica obiectul direct sau indirect al unei actziuni) Dear iubi baditza zece De dorul meu tot nui trece. JARNÍKBIRSEANU D. 154. Nime grija mea no are. id. ib. 450. 6. Care constituie obiectul unei preocupari a vorbitorului de care acesta se ocupa in acel moment. Dar omul meu a ispravit de scris. CARAGIALE O. II 300. Daca stramoshii tai cu tine semana Negreshit era proshti citzi lor se inchina Raspunse tigrul meu. ALEXANDRESCU M. 324.