maracine sm [At: CORESI PS 329/4 / V: (reg) maracin ~niu ~na sf (irg) ~ciune (nob) ~na sfi / Pl: ~ni / E: ml marrucina] 1 (Bot; Dob; shic ~negru) Porumbar (Prunus spinosa). 2 (Bot; Trs; shic maracinalb) Paducel (Crataegus monogyna). 3 (Bot; reg) Macesh (Rosa canina). 4 (Pgn) Planta cu spini sau ghimpi. 5 (Prc) Ghimpe tzeapa spin al unui maracine (4). 6 (Fam; ie) A sta (k dracul) pe ~ni A nu avea astampar. 7 (Iae) A fi foarte nerabdator sa plece. 8 (Rar; ie) A calca (k) pe ~ni A pashi incet nesigur sfios. 9 (Reg; ie) A trai k pe ~ni A trai rau in neintzelegere cu cineva. 10 (Pop; ie) (Umbla) parca treiera Ia ~ni Se zice despre un om nevolnic sau neajutorat care nu reusheshte sa duca un lucru la bun sfarshit. 11 (Pop; csc) Maracinish (1). 12 (Bot; rar; ic) ~demure Mur (Rubus). 13 (Bot; Dob; ic) ~leciacartichine Scaigalben (Centaurea solstitialis). 14 (Bot; Trs ic) ~deistrochie Turta (Carlina acaulis). 15 (Ivr; lpl; pbl) Instrument de tortura Vz ciulin.

MARACÍNE maracini s. m. (Adesea la pl.) Nume generic dat la diverse plante a caror tulpina este acoperita cu spini; fructul unor asemenea plante prevazut cu tzepi care se agatza de hainele oamenilor shi de blana sau lina animalelor. V. scai scaiete. Sub licaririle de afara descoperii acolo un morman de maracini uscatzi. GALACTION O. I 81. Rochia i se prinse de un maracine shi o tzinu in loc. BOLINTINEANU O. 331. (In forma maraciune) Invatzatorul este pentru un tinar... k plugarul bun care curatza de maraciuni tzarina sa. NEGRUZZI S. I 8. ◊ Expr. A sta (k) pe maracini = a fi nerabdator a nu avea rabdare; a sta (k) pe ghimpi. Stateai pe maracini sa se faca ziua mai repede k sa ajungi acasa. PAS Z. I 234. A trai k pe maracini = a trai rau. Nu potzi trai nici in sat; Nici in sat nici in vecini Traieshti k pe maracini. BIBICESCU P. P. 177. ♦ (La pl.) Maracinish. Cunosc un domn revizor care sa ascuns doua saptamini in maracini. DAVIDOGLU O. 89. Varianta: maraciune s. m.

MARACÍNE ~i m. Arbust a carui tulpina este acoperita cu ghimpi sau cu tzepi. * A sta (k) pe ~i a nu mai avea rabdare; a se grabi undeva. A trai k pe ~i a) a trai in neintzelegere; b) a o duce greu. /<lat. marrucina

maracine m. 1. porumbar arbust cu ramuri spinoase: boabele maracinilor se numesc porumbele; 2. paducel planta cu spini. [Lat. *MARRICINA din MARRA sapa de plivit ogoarele (planta shi unealta sunt deopotriva intzepatoare)].

maracíne m. (maĭ vechĭ cin shi cĭune d. lat. *marrucina un fel de maracine din *marruca [it. marrúk un fel de tufa ghimpoasa] care vine d. marra hirletz de stirpit maraciniĭ. De la vgr. myrinkĭnos ine adj. de la myrike tufa ghimpoasa nu poate veni din pricina accentuluĭ. Cp. cu stráchina). Paducel (crataegus). Porumbel (prunus spinosa). In general orĭ ce tufa ghimpoasa. SHi azĭ cĭúne (f.) in SHez. 4 135 shi 32 76 shi la Stam. 283 fem.: pustiu vuĭeshte maracĭunea suna pe tristu mormint!

maracin sm vz maracine

maracina sf vz maracine

maraciune sm vz maracine

MARACIÚNE s. m. v. maracine.

maracíne s. m. art. maracínele; pl. maracíni

maracíne s. m. art. maracínele; pl. maracíni

MARACÍNE s. 1. (BOT.) spin (inv.) rug. (Matura de ~i.) 2. v. spin. 3. (la pl.) v. maracinish.

MARACÍNE s. v. macesh paducel porumbar porumbel sorb.

MARACINE s. 1. (BOT.) spin (inv.) rug. (Matura de ~i.) 2. (BOT.) ghimpe spin tzeapa tzepusha (reg.) shteap. (Sa intzepat intrun ~ al maceshului.) 3. (la pl.) maracinish spinarie (reg.) maracinet spinarish spinet spinish. (Sa incurcat in ~.)

maracine s. v. MACESH. PADUCEL. PORUMBAR. PORUMBEL. SORB.

maracini s. pl. v. SCAIALBASTRU. SCAIVINAT.

maracíne (maracíni) s. m. 1. Rug de mure paducel. 2. Spin (Crataegus). 3. Porumbar (Prunus spinosa). Var. maracin maraciune. Mr. maratzine megl. martzin maratzina. Origine nesigura. Pare sa provina din lat. malĭtia (rautate) cu semantismul k in sp. maleza (REW 5265a; Corominas III 206) cf. mr. maritzire „a se inrautatzi” (Capidan Dacor. II 627); suf. ar fi ciune k in var. Se considera in general k reprezinta un lat. *marrūcῑna (CandreaDens. 1046; Battisti III 2374) sau *marracῑna (Pushcariu 1025) din lat. marra „spin” (Schuchardt ZRPh. XXIII 189; Tiktin; REW 5370) cf. alb. mërtsinë (Philippide II 722; insa pare sa provina din rom.) alb. murris „spin”; it. marruca „mur”; dar der. este dificila (prin incrucishare cu matacina dupa CandreaDens.; din marrubium dupa J. Brüch ZRPh. LVI 629). Der. din lat. e probata de fonetismul din mr. Lat. *myricina (Pascu Etimologii 47) este mai putzin probabil shi inca shi mai putzin der. dintrun idiom anterior indoeurop. (Lahovary 334). Der. maracinar s. m. (pasare Pratincola rubetra); maracinish s. n. (desish de maracini); maracinos adj. (spinos).

Banul Maracine joc* popular de origine culta introdus in saloanele shi shcolile din Transilvania pe la mijl. sec. trecut shi raspandit in toata tzara. Apartzine tipului de calusher* ardelean. Barbatesc in monom. Cuprinde de obicei 1012 figuri de virtuozitate in succesiune fixa. Conducatorul jocului executa fiecare figura inaintea celorlaltzi. Denumirea este pusa in legatura cu legenda popularizata de V. Alecsandri despre eroul cu acelashi nume. Melodia acestui joc aproape intotdeauna aceeashi sau in variante ushor de identificat este una dintre cele mai vechi melodii de dans ce au fost consemnate prin tabulaturile* sec. 1617 (cea pentru lauta* a lui Jan de Lublin shi cea pentru orga a lui Ion Caianu) fapt ce a favorizat cariera culta shi semiculta ulterioara a B. Melodia folc. a cunoscut o raspandire mai larga decat teritoriul propriuzis al tzarii (in zonele precum Podhale poloneza unde pastoritul shi haiducia au fost indeletniciri ale populatziilor de origine romaneasca ceea ce a conferit melodiei denumiri k: dans pastoresc sau dans haiducesc); caracteristicile sale intonatzionale mergand pana la identificarea frazelor* componente pot fi recunoscute shi in alte jocuri (calusherul batuta*) ale folc. romanesc actual.

INTER VEPRES ROSAE NASCUNTUR (lat.) trandafirii cresc shi intre maracini Ammiannus Marcellinus „Res gestae” 16 7 4.

MARACINE s. m. 1. Nume dat mai multor plante cu spini sau ghimpi: a) (prin Dobr. shi in sintagma maracine negru H II 289) porumbar (Prunus spinosa). GRECESCU FL. 195 cf. 741 PANTZU PL. b) (prin Transilv si in sintagma maracin alb BRANDZA FL. 539 PANTZU PL.) paducel (Crataegus monogyna). GRECESCU FL. 220 PANTZU PL. ; c) (regional) macesh (Rosa canina) (BreazaFagarash). ALR I 1 909/174 ; p. g e n e r. orice planta cu spini sau ghimpi ; p. r e s t r. ghimpe tzeapa spin al acestor plante. Incungiurarama. . . shi aprinserase k focul in maracini. CORESI PS. 329/4 cf. id. EV. 3. Cine va curatza de spini (maracini MUT.) pamint striin? PRAV. 336. Iara lui Adam zise: . . . maracini shi ciulini va rasari tzie. BIBLIA (1 688) 3¹/37 cf. 54²/54. Pamintul ni lau samanat cu maraci. MOLNAR RET. 90/18. Dar macieshui maracine SHtitzi k nu e de vro mana. HELIADE O. I 134. Plugarul bun.. . curatza de maraciuni tzearina sa. NEGRUZZI S. I 8. Rochia i se prinsese de un maracine shi o tzinu in loc. BOLINTINEANU O. 331. Ciobanul se facuse mititel linga un maracine inflorit. ISPIRESCU L. 247 cf. 236. Iepurele goni nebun de frica shi se pierduntrun tufish de maracini. SANDUALDEA U. P. 179 cf. CANDREA F. 380. Tirnul este de obicei un spine sau un maracine tare shi crenguros. PAMFILE A. R. 211 cf. id. VAZD. 22. Sub licaririle de afara descoperii acolo un morman de maracini uscatzi. GALACTION O. 81. Cel mai inalt ramine maracinul. SIMIONESCU FL. 176. Nu se ashteapta sa gaseasca calugari care cresc shi traiesc peaici k nishte maracini. SADOVEANU O. IV 145. Se opreshte se uita la maracine ishi muta caciula de pe o ureche pe alta. STANCU D. 47. Cunosc un domn revizor care sa ascuns doua saptamini in maracini. DAVIDOGLU O. 89. Maracinii i i sfishies ciorapii shi i jupoaie pielea picioarelor. V. ROM. iunie 1 954 129. Frunza verde maracine nimic nu se prinde de mine. ALECSANDRI P. P. 243 HODOSH P. P. 68 189. SHi sal duc colean gradina La tufa de maracina. JARNIKBIRSEANU D. 495. K nadejdea de la mine Tot k sirma de subtzire Cind o pui pe maracine Bate vintul nu se tzine. SHEZ. I 237. Frunza verde maracine Marule ma sui in tine Din tine mere sa fur. ib. VIII 29 cf. MAT. FOLK. 738. Raui Doamni pin streini K discult pin marasuni. GRIUL I 307 cf. ALR I 673/125 160 170 837 840. Focul cind saprinde pin maracini uscatzi arde shi pe cei verzi. ZANNE P. I 176. Cine se atinge de maracini nevatamat nu scapa. id. ib. 209. Cu un maracine numai nu potzi ingradi. ib. id. Dintrun rasur iese shi trandafir shi maracine. PANN P. V. I 68/8 cf. ZANNE P. I 272. Pe maracine struguri nu cresc. MAG. IST. IV 364 cf. ZANNE P. IX 487. Ciuta mare shaden cale SHi ashteapta carne moale (Maracinele). GOROVEI C. 222. Iarba de maracine v. iarba. E x p r. A sta (k dracul) pe maracini = a nushi gasi astimpar a fi foarte nerabdator (sa plece). Cf. COSTINESCU ZANNE P. VI 610. Stateai pe maracini sa se faca ziua mai repede k sa ajungi acasa. PAS Z. I 234. (Rar) A calca (k) pe maracini = a pashi incet nesigur sfios. cf. COSTINESCU ZANNE P. II 511. A trai k pe maracini = a trai rau in neintzelegere (cu. . .) Nu potzi trai nici in sat; Nici in sat nici in vecini Traieshti k pe maracini. BIBiCESCU P. P. 177. (Umbla) parca treiera la maracini se zice despre cel nevolnic sau neajutorat care nu reusheshte sa duca un lucru la bun sfirshit. Cf. PANN P. V. I 102/13 ZANNE P. II 788. ◊ Fig. (Invechit ; la pl. ; de obicei urmat de determinari in genitiv) Maracinii ai iubireei de argint. CORESI EV. 291 cf. 311. Maracinii ceia ce dariea sfintele icoane den radacinai smulsera. MOXA 381/19. Incepu. . . a dezradacina totzi maracinii necredintzii. MINEIUL I (1 776) 10^vV2 cf. 92^r2/10. Dezradacinind din inimile oamenilor maracinii ratacirii au sadit pomul vietzii. MOLNAR RET. 43/7. ◊ (K epitet depreciativ dat unei persoane) Spunei k mam maritat. . . Dupun sec de maracine Ce ma baten toate zile. JARNIKBIRSEANU D. 182. Cas fecior nu maracine Sa ma iubesc cu oricine. id. ib. 372. Spunei k mam logodit. De teontreba dupa cine? Spunei: dupun maracine. BIBICESCU P. P. 178. ♦ (La sg. cu sens colectiv) Maracinish. Pustiul vuieshte maraciunea suna Pe tristul mormint. C. STAMATI P. 283. Sa are cimpurile. . . de spin shi de maraciune. HEM 1 626 cf. ALECSANDRI P. P. 35. Sa te duci sa umbli. . . prin maracine shi matacine. POP. ap. GCR II 342. ♦ (Bot.) Compuse: (rar) maracinedemure = mur (Rubus). Cf. COSTINESCU ; (prin. Dobr.) maracineleciacirtichine = (probabil) scaigalben (Centaurea solstitialis). Cf. H i 289 ; (prin Transilv.) maracinedeistrochie = (probabil) turta (Carlina acaulis). PACALA M. N. 15. 2. P. a n a l. (Invechit rar ; la pl. probabil) Numele unui instrument de tortura. V. c i u l i n. Chinuitulau shi iau frecat trupul cu pinza de par shi lau dat shi in foc shi iau ranit tot trupul tirindul pre maracini fara mila (a. 1 675). GCR I 222/7. Pl.: maracini. SHi: (regional) maracin s. m. maracina s. f. (invechit shi regional) maraciúne s. m. shi (neobishnuit) f. Lat. marrucina.