manji [At: ANON. CAR. / V: (reg) maji muji / Pzi: ~jesc / E: slv мазати мажѫ] 12 vtr A (se) murdari. 3 vt ( Rar; ie) Nici cat teai ~ la un ochi Foarte putzin. 4 vt (Olt) A spala prost Si: a mozoli 5 vt (Rar) A mazgali (5). 67 vtr A (se) acoperi cu un strat de... 89 vtr (Reg) A (se) unge cu un medicament. 10 vt (Ivr) A contamina. 11 vt (Arg) A mitui. 12 vt (Reg; c. i. peretzi case etc.) A unge cu lut shi baliga. 13 vt A spoi. 14 vt (Reg) A polei. 15 vt (Reg) A unge cu manjeala (4) firele de urzeala de canepa. 16 vt (Reg; c. i. obiecte de imbracaminte ale ciobanilor) A unge cu manjeala (5) Si: a manjeli (2). 17 vt (Gmtz) A bate. 18 vt (Ie) A ~ (cuiva) o palma A da cuiva o palma. 19 vt (Reg; ie) A o ~ la ceafa A spune un lucru cu totul nepotrivit. 20 vt (Iae) A face o mare prostie. 2122 vtr (Fam) (A corupe sau) a se lasa corupt.

A MANJÍ ~ésc tranz. A face sa se manjeasca; a murdari; a pata; a mazgali. /<sl. mazati

A SE MANJÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni murdar; a se acoperi de pete; a se pata; a se murdari. 2) fig. Ashi pata onoarea (prin atitudini sau fapte reprobabile); a se compromite; a se murdari. 3) fam. (mai ales despre copii) A se umple cu resturi de mancare pe fatza maini haine; a se mozoli. /<sl. mazati

manjì v. 1. a pata murdarind: carbunele manjeshte; 2. fig. a pangari a intina. [Slav. MAZATI].

muji v vz manji

MINJÍ minjesc vb. IV. Tranz. A murdari a pata. Aduceai ciorba... in asha fel incit sa nu se verse shi nici sa nu minjeasca peretzii farfuriei. PAS Z. I 269. Minjitzi de funingine shi unsoare... [muncitorii] creau un aspect de munca intro incordare nebuna. SAHIA N. 33. Tu sal mingii cu mina pe obraz... shi mingiindul sal minjeshti nitzel cu muc de luminare. ISPIRESCU L. 376. ◊ Fig. Noi cirpim cerul cu stele noi minjim marea cu valuri. EMINESCU O. I 35. ♦ A mizgali. Compune doua sute de versuri intrun ceas Minjind o jumatate de contz pe toata ziua. NEGRUZZI S. II 269.

minjésc v. tr. (vsl. mažon ung de unde pin met. *monža inf. mazoti; maza unsoare; bg. mážy ung. sirb. mázati mázniti rus. mázatĭ máznutĭ a unge de unde shi ung. mázolni a unge. V. minzala mizgalesc maslina maslu pomazuĭesc taminjesc). Patez murdaresc. Fig. Profanez intinez. V. refl. Ma patez ma murdaresc. Fig. Ma compromit ma injosesc: nu te minji pentru nishte banĭ!

manjí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. manjésc imperf. 3 sg. manjeá; conj. prez. 3 sa manjeásca

manjí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. manjésc imperf. 3 sg. manjeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. manjeásca

minji (conj. minjeasca)

manjesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp. jit prt.

MANJÍ vb. 1. v. murdari. 2. v. pata. 3. v. unge.

MANJÍ vb. v. apreta atinge bate batjocori compromite dezonora lipi lovi mazgali mozoli murui necinsti pangari profana scrobi spoi spurca terfeli varui.

A (se) manji ≠ a (se) curatza

MINJI vb. 1. a (se) jegoshi a (se) murdari a (se) pata (livr.) a (se) macula (inv. shi pop.) a (se) scirnavi (pop.) a (se) ingala a (se) terfeli (inv. shi reg.) a (se) tavali (reg.) a (se) derveli a (se) mozoli a (se) murui a (se) pricaji a (se) taminji a (se) tirnosi (prin Mold.) a (se) caciori (Mold. Bucov. shi Ban.) a (se) feshteli (Munt. shi Olt.) a (se) mardagi (Transilv.) a (se) mocicoli a (se) mocicoshi a (se) piscoli a (se) piscoshi a (se) tocani (inv.) a (se) murdarisi. (Ce teai ~ atit de tare?) 2. a (se) murdari a (se) pata a (se) umple. (Sa ~ de noroi de cerneala.) 3. a (se) unge. (Sa ~ cu namol la mare.)

minji vb. v. APRETA. ATINGE. BATE. BATJOCORI. COMPROMITE. DEZONORA. LIPI. LOVI. MIZGALI. MOZOLI. MURUI. NECINSTI. PINGARI. PROFANA. SCROBI. SPOI. SPURCA. TERFELI. VARUI.

minjí (manjésc manjít) vb. A mizgali a unge a murdari a pata. Origine indoielnica. Se considera der. din sl. mažati mazǫ „a unge” (Miklosich Lexicon 359; Cihac II 185; Miklosich Slaw. Elem. 29; Tiktin; Conev 96) cf. sl. maža „unsoare” rus. mažatĭ mažnutĭ „a unge cu grasimi”; dar fonetismul e greu de explicat (cf. der. sl. pomažiti › pomazui). Poate ar trebui sa se porneasca de la mizga cum a sugerat Tiktin prin intermediul unui der. verbal *mizgi. Der. minjala s. f. (unsoare zugraveala; var amestecat cu pamint; clei; apretare un anumit clei de apretat cinepa); minzala s. f. (Mold. scrobeala) unde apare mai clar legatura cu sl.; minjoala s. f. (Trans. unsoare grasime); minjalau (var. minzalau) s. m. (Mold. baiat de spalatoreasa) incrucishare intre minji „a sapuni” cu „mangalau”; minzali vb. (a se minji); minzaleala (var. minzalitura minjitura) s. f. (pata murdarie grasime); paminzalca s. f. (Munt. scrobeala pentru firele de bumbac; Munt. curea care leaga fuiorul de furca) in loc de *pominzalca; taminji vb. (Mold. a minji) cu pref. ta putzin clar cf. taminda; taminjer s. n. (batz) poate prin incrucishare cu tau(n)jer cf. minjalau. Cf. misgali.

manjí manjesc vb. tranz. refl. A se murdari; a mazgali a unge. Din sl. mazati „a unge” (DER DEX MDA).