intzepa [At: PRAV ap. DA ms / V: (reg) ~tzapa ~tzapa / Pzi: intzep / E: in + tzeapa] 1 vt (Inv) A executa un condamnat la moarte infIgandul intro tzeapa. 23 vtr A (se) impunge ushor cu un ac ghimpe tzeapa sau cu orice obiect cu varf ascutzit. 45 vti A produce o senzatzie dureroasa k de intzepatura. 6 vt (Ie) A ~ pe cineva orzul sau ovazul A nushi mai incapea in piele. 7 vr Ashi face injectzii cu stupefiante. 8 vi (D. bauturi) A pishca la limba. 9 vi (D. vin) A fi acrishor. 10 viu A furnica pe sub piele. 11 vt (Gmt; inv; d. drepte) A atinge intrun singur punct. 12 vt (Fig) A face aluzii rautacioase la adresa cuiva Si: a ironiza.

INTZEPÁ intzép vb. I. Tranz. 1. A impunge ushor a strapunge cu un virf ascutzit; a inghimpa. Un tzintzar il intzepa asha de tare incit il deshtepta. ISPIRESCU L. 245. Poteca no mai vedea Maracini o intzepa. ANT. LIT. POP. I 368. Mantzeapa barba ta. SHEZ. I 237. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» aratind instrumentul ) La intzepat cu un ac. ◊ Fig. Zarira umbrele negre ale pasarilor cum treceau k sageata intzepind asfintzitul cu unghiul lor ascutzit. DUMITRIU B. F. 134. Un pescarush vazduhul il intzeapa. DRAGOMIR P. 52. Ismailitenii au inceput a intzepa cu trupele lor de prada hotarul Moldovei. SADOVEANU F. J. 739. ◊ Refl. O dar cum plingeai aseara Cind teai intzepat la deget! TOPIRCEANU B. 57. SHi prin maracini mantzep. SHEZ. I 287. ♦ Intranz. (Despre bauturi) A da o senzatzie de intzepatura a avea un gust acidulat; a fi acrishor. Acest vin intzeapa. 2. Fig. (Cu privire la persoane) A critica ironic rautacios; a adresa aluzii sarcastice. Frusina... il intzepa cind shi cind cu cite o vorba. GALACTION O. I 137. ◊ Absol. In predicile sale de pe amvoanele bisericilor intzepa k vespea. CREANGA A. 136. 3. (Invechit) A trage a viri in tzeapa. Intzepa pe un boier alaturea cun mojic de rind tilhar la drumul mare. SADOVEANU O. VII 118. Spinzuratzil! intzepatzil! taietzil... Strigara haiducii. NEGRUZZI S. I 120. SHtefanvoda se gindea K tot e al intzepa Ori de git al spinzura SHi porunca poruncea K sa scoata pe Corbea. TEODORESCU P. P. 530.

A INTZEPÁ intzép 1. tranz. 1) (fiintze sau partzi ale corpului lor) A supune unei senzatzii de durere fizica infigand un obiect ascutzit; a impunge; a inghimpa. 2) fig. A ataca rautacios cu ironii sau cu vorbe usturatoare; a inghimpa; a impunge; a mushca. 3) inv. A trage in tzeapa. 2. intranz. rar (despre mancaruri sau bauturi) A provoca o senzatzie ushoara de durere pe limba (asemanatoare atingerii de varful unui obiect ascutzit); a pishca de limba. /in + tzeapa

A SE INTZEPÁ ma intzép intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe usturatoare (cu cineva). /in + tzeapa

intzepà v. 1. a impunge ushor; 2. a pune in tzeapa; 3. a pishca la gust; 4. fig. a atinge. [V. tzeapa].

tzepa^[1] v vz intzepa

intzép a á v. tr. (d. tzeapa; sirb. cepati a despica. Intzeapa; sa intzepe). Impung cu ceva mic (ac ghimpe) inghimp: trandafiriĭ intzeapa. Fig. Pishc la gust is picant: hreanu intzeapa. Impung pishc cu vorba ating: vorba asta la cam intzepat.

intzepá (a ~) vb. ind. prez. 3 intzeápa; conj. prez. 3 sa intzépe

intzepá vb. ind.prez. 1 sg. intzép 3 sg. shi pl. intzeápa; conj. prez. 3 sg. shi pl. intzépe

intzepa

intzep tzeapa 3 tzepe 3 conj. tzepat prt.

INTZEPÁ vb. 1. a (se) impunge (pop.) a (se) inghimpa (inv. shi reg.) a (se) punge. (Sa ~ in maracini.) *2. v. atinge. 3. a ciupi a manca a mushca a pishca. (Il ~ puricii tzantzarii.) 4. v. pishca. *5. (fig.) a sageta a shfichiui. (Il ~ crivatzul.)

INTZEPÁ vb. v. ironiza persifla zeflemisi.

INTZEPA vb. 1. a (se) impunge (pop.) a (se) inghimpa (inv. shi reg.) a (se) punge. (Sa ~ in spini.) 2.* (fig.) a atinge a impunge a pishca a shfichiui. (Il ~ cu vorba.) 3. a ciupi a minca a pishca. (Il ~ puricii tzintzarii.) 4. a ciupi a pishca. (O bautura care il ~ la limba.) 5. (fig.) a sageta a shfichiui. (Il ~ crivatzul.)

intzepa vb. v. IRONIZA. PERSIFLA. ZEFLEMISI.

intzepa intzep v. t. 1. a fura. 2. (d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie. 3. a dezvirgina. 4. a face aluzii rautacioase la adresa cuiva; a ironiza (pe cineva).

a se insemna / a se intzepa fraierul expr. (d. victima unui hotz de buzunare) ashi da seama k i se umbla in buzunare.