optziuni
  • info

13 definitzii pentru insulta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSULTÁ insúlt vb. I. Tranz. A aduce cuiva o insulta; a ofensa a jigni. Din fr. insulter lat. insultare.

INSULTÁ insúlt vb. I. Tranz. A aduce cuiva o insulta; a ofensa a jigni. Din fr. insulter lat. insultare.

insulta vt [At: MAIORESCU D. IV 502 / Pzi: insult (rar) ~tez / E: lat insulto are fr insulter it insultare] A jigni (5) pe cineva Si: (iuz) a insultarisi (frr) a invectiva.

INSULTÁ insúlt vb. I. Tranz. A aduce cuiva (prin vorbe sau fapte) o insulta; a ocari a ofensa a jigni. Ma insultat!... Ai sa te duci imediat sai ceri socoteala. ARGHEZI P. T. 132. ◊ Fig. SHi ale batrinetzei albi plete insultind. BOLINTINEANU O. 203.

INSULTÁ vb. I. tr. A aduce (cuiva) o insulta; a jigni. [P.i. insúlt 36 ta. / < fr. insulter cf. lat. insultare].

INSULTÁ vb. tr. a aduce (cuiva) o insulta; (fig.) a brava cu insolentza. (< fr. insulter)

A INSULTÁ insúlt tranz. (persoane) A trata cu insulte; a injosi prin vorbe sau prin purtare nedemna; a jigni; a ofensa. /<fr. insulter lat. insultare

insultà v. a ocari cu fapta sau cu vorba a ofensa pe fatza.

*insúlt a á v. tr. (lat. insultare d. saltare a salta. V. exult rezult). Ultragiez spun cuĭva cuvinte injurioase. Fig. Fam. Acest orator insulta auzu oamenilor vorbeshte foarte prost.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

insultá (a ~) vb. ind. prez. 3 insúlta

insultá vb. ind. prez. 1 sg. insúlt 3 sg. shi pl. insúlta

insult.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSULTÁ vb. v. jigni.

INSULTA vb. a jigni a ofensa a ultragia (livr.) a invectiva a vexa (pop.) a sudui (fig.) a atinge a rani (livr. fig.) a leza.

Intrare: insulta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • insulta
  • insultare
  • insultat
  • insultatu‑
  • insultand
  • insultandu‑
 singular plural
  • insulta
  • insultatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • insult
 (sa)
  • insult
  • insultam
  • insultai
  • insultasem
a II-a (tu)
  • insultzi
 (sa)
  • insultzi
  • insultai
  • insultashi
  • insultaseshi
a III-a (el, ea)
  • insulta
 (sa)
  • insulte
  • insulta
  • insulta
  • insultase
plural I (noi)
  • insultam
 (sa)
  • insultam
  • insultam
  • insultaram
  • insultaseram
  • insultasem
a II-a (voi)
  • insultatzi
 (sa)
  • insultatzi
  • insultatzi
  • insultaratzi
  • insultaseratzi
  • insultasetzi
a III-a (ei, ele)
  • insulta
 (sa)
  • insulte
  • insultau
  • insultara
  • insultasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

insulta, insultverb

  • 1. A aduce cuiva o insulta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: jigni ocari ofensa ultragia
    • format_quote Ma insultat!... Ai sa te duci imediat sai ceri socoteala. ARGHEZI P. T. 132. DLRLC
    • format_quote figurat SHi ale batrinetzei albi plete insultind. BOLINTINEANU O. 203. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.