17 definitzii pentru insemna (reprezenta)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSEMNÁ (I) insémn (II) insemnez vb. I. I. Tranz. 1. A aplica a pune un semn caracteristic de recunoashtere. ◊ Expr. A insemna cu fierul roshu = a infiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice) a face o insemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie; a marca a arata. ♦ (Despre cuvinte) A avea acceptzia de... a exprima un anumit intzeles. ♦ A avea o anumita importantza o anumita valoare. Lat. insignare sau in + semn.

insemna [At: URECHE ap. LET. I 102/1 / V: (reg) ~sam~ / Pzi: insemn (inv) ~nez / E: in + semn] 1 vt A semnala. 2 viu A avea o anumita semnificatzie. 3 vt (Ie) A nu ~ nimic A nu avea nici o valoare. 4 vi A aplica un semn caracteristic de recunoashtere. 5 vt (Ie) A ~ cu fIerul roshu A infiera. 6 vi A delimita. 7 viu (D. cuvinte) A exprima un anumit sens. 8 vr (inv) A se remarca. 910 vtr (Inv) A (se) arata. 1112 vti (Irg) A indrepta o arma spre... Si: a ochi a tzinti. 13 vi A inregistra ceva in scris. 14 vt A nota. 15 vt A face cunoscut. 16 vt (Rar) A lua aminte de ceva. 17 vt (Inv) A stabili. 18 viu A avea o anumita importantza.

INSEMNÁ insémn vb. I. I. Tranz. 1. A aplica a pune un semn caracteristic de recunoashtere. ◊ Expr. A insemna cu fierul roshu = a infiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice) a face o insemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie; a marca a arata. ♦ (Despre cuvinte) A avea acceptzia de... a exprima un anumit intzeles. ♦ A avea o anumita importantza o anumita valoare. [Prez. ind. shi: insemnez] Lat. insignare sau in + semn.

INSEMNÁ insémn shi insemnez vb. I. I. Intranz. unipers. A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie; a fi a marca a arata a reprezenta. Lam intrebat ce insemna acele stane de piatra. ISPIRESCU L. 302. Arald ce insemneaza pe tine negrul port.? EMINESCU O. I 97. ◊ Expr. A nu insemna nimic = a nu avea nici o insemnatate nici o importantza nici o valoare. O lacrima in ochii ei Nimic nunseamna. COSHBUC P. I 79. Ce inseamna asta? se spune pentru a arata dezaprobarea fatza de purtarea cuiva. Ce inseamna asta? Sperii copiii unde te trezeshti? SAHIA N. 53. ♦ (Despre cuvinte) A avea sensul de... a exprima o anumita notziune. ♦ A reprezenta... a corespunde a fi egal cu... A vorbi corect inseamna a o face asha cum cere uzul lingvistic. VIANU S. 6. Un han linga un shleah insemneaza lucru mare. SADOVEANU O. VII 28. II. Tranz. 1. A nota (prin scris sau prin alte semne) a face o insemnare a scrie (a desena a grava) a inregistra. Inregistreaza veshti ce vin din tot universul inseamna veshti triste shi veshti bune. ANGHEL PR. 103. Cite gresheli va face sa i le insemne cu carbune pe ceva. CREANGA A. 3. Insemna pe grozavele acele portzi de arama o mare cruce. NEGRUZZI S. I 89. ◊ Intranz. Am duso cam anevoie numai cu rabushul. Ce folos k citesc orice carte bisericeasca; daca nu shtii a insemna macar citushi de cit e greu. CREANGA A. 18. 2. A marca a delimita a determina. Cu cofa de brad Mariuca trecea prin iarba spre casa shi intra pe usha care insemna in lumina o pata neagra. SADOVEANU O. V 179. Rari copaci aliniatzi perpendicular insemnau shoseaua judetzeana ce leaga Costeshtii cu Roshiorii. REBREANU R. I 70. Piatza se intinde ovala... insemnata cu stilpushori de lemn. NEGRUZZI S. I 36. 3. A aplica unui lucru un semn caracteristic (dupa care sa se poata recunoashte sau gasi ushor); a marca. Ciobanul inseamna oile.Refl. pas. Cu omor shi pustiire drumul lor se insemna. NEGRUZZI S. I 118. ◊ Expr. A insemna cu fierul roshu = a infiera. 4. (Invechit) A indica a nota. Sapropie de scrinul ce il insemnase bolnavul. EMINESCU N. 79. Cred in sincerul shi lealul ajutor ce mi se da astazi de imperiul rusesc shimi insemnez de indata mie shi lumii intregi la ce anume scop are sami serve acest ajutor. ODOBESCU S. III 452. 5. (Rar) A lua act a remarca a observa a afla. Acest onorabil sardar e director la Agie shi am insemnat k el ne urmareshte k umbra peste tot locul. ALECSANDRI T. 429.

INSEMNÁ vb. I. tr. 1. a face un semn distinctiv. 2. a scrie. 3. a delimita. II. intr. a avea un anumit intzeles; a marca. ◊ (despre cuvinte) a avea acceptzia de... ◊ a avea o anumita importantza valoare. (< lat. insignare)

A INSEMNÁ insémn 1. tranz. 1) A evidentzia printrun semn distinctiv; a marca. 2) (informatzii imagini) A fixa (pentru sine) cu ajutorul unor semne grafice. 2. intranz. (despre obiecte semne) A avea o anumita semnificatzie; a fi dotat cu o semnificatzie; a semnifica. [SHi insemnez] /in + a semna

insémn éz a á v. tr. (din maĭ vechĭu semnez d. lat. signare a insemna; it. segnare pv. senhar; fr. enseigner a instrui sp. enseñar pg. ensinar. Inseamna; sa insemne). Fac un semn marchez: insemn copaciĭ in padure k sa gasesc drumu la inturnare. Observ semnele distinctive aleg din multzime notez: gardistu shĭa insemnat citzĭva pungashĭ. Scriŭ notez: profesoru a insemnat un elev in catalog. Am intzelesu de: cuvintu latin aqua insemneaza „apa”. Am insemnatate importantza: acest om insemneaza mult in shtiintza.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!insemná2 (a reprezenta) vb. ind. prez. 3 inseámna

insemná vb. ind. prez. 1 sg. insémn/insemnéz 3 sg. shi pl. inseámna/insemneáza

insemna (ind. prez. 3 sg. shi pl. inseamna)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSEMNÁ vb. 1. (inv.) a semna. (A ~ un obiect pentru al identifica.) 2. a marca. (~ un animal de taiere.) 3. v. inregistra. 4. v. marca. 5. v. constitui. 6. v. semnifica. 7. a semnifica a simboliza a spune (inv.) a semna. (Aceasta porecla nu ~ nimic.) 8. a fi a semnifica. (Ce ~ cand visezi un porumbel?) 9. v. rezulta.

INSEMNÁ vb. v. deosebi determina distinge evidentzia fixa hotari ilustra ochi preciza remarca singulariza stabili statornici tzinti viza.

insemna vb. v. DEOSEBI. DETERMINA. DISTINGE. EVIDENTZIA. FIXA. HOTARI. ILUSTRA. OCHI. PRECIZA. REMARCA. SINGULARIZA. STABILI. STATORNICI. TZINTI. VIZA.

INSEMNA vb. 1. (inv.) a semna. (A ~ un obiect pentru al identifica.) 2. a marca. (~ un animal de taiere.) 3. a consemna a inregistra a inscrie a nota a scrie a trece (inv.) a notifica a semna. (~ intrun caiet cheltuielile zilnice.) 4. a arata a indica a marca a preciza. (Ceasul ~ timpul.) 5. a constitui a fi a forma a reprezenta (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esentziala a lucrarii.) 6. a ilustra a marca a reprezenta a semnifica. (Acest roman ~ o data in literatura.) 7. a semnifica a simboliza a spune (inv.) a semna. (Aceasta porecla nu ~ nimic.) 8. a fi a semnifica. (Ce ~ cind visezi un porumbel?) 9. a reieshi a rezulta a urma (fig.) a se desprinde. (De aici nu ~ k...)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

ALL PROGRESS MEANS WAR WITH SOCIETY (engl.) orice progres inseamna razboi cu societatea G.B. Shaw „Getting married” 559.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

insemna insemn v. t. a bate rau de tot (pe cineva).

a se insemna / a se intzepa fraierul expr. (d. victima unui hotz de buzunare) ashi da seama k i se umbla in buzunare.

Intrare: insemna (reprezenta)
insemna1 (1 -n) verb grupa I conjugarea I
verb (VT25)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • insemna
  • ‑nsemna
  • insemnare
  • ‑nsemnare
  • insemnat
  • ‑nsemnat
  • insemnatu‑
  • ‑nsemnatu‑
  • insemnand
  • ‑nsemnand
  • insemnandu‑
  • ‑nsemnandu‑
singular plural
  • inseamna
  • ‑nseamna
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • insemn
  • ‑nsemn
(sa)
  • insemn
  • ‑nsemn
  • insemnam
  • ‑nsemnam
  • insemnai
  • ‑nsemnai
  • insemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (tu)
  • insemni
  • ‑nsemni
(sa)
  • insemni
  • ‑nsemni
  • insemnai
  • ‑nsemnai
  • insemnashi
  • ‑nsemnashi
  • insemnaseshi
  • ‑nsemnaseshi
a III-a (el, ea)
  • inseamna
  • ‑nseamna
(sa)
  • insemne
  • ‑nsemne
  • insemna
  • ‑nsemna
  • insemna
  • ‑nsemna
  • insemnase
  • ‑nsemnase
plural I (noi)
  • insemnam
  • ‑nsemnam
(sa)
  • insemnam
  • ‑nsemnam
  • insemnam
  • ‑nsemnam
  • insemnaram
  • ‑nsemnaram
  • insemnaseram
  • ‑nsemnaseram
  • insemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (voi)
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
(sa)
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
  • insemnaratzi
  • ‑nsemnaratzi
  • insemnaseratzi
  • ‑nsemnaseratzi
  • insemnasetzi
  • ‑nsemnasetzi
a III-a (ei, ele)
  • inseamna
  • ‑nseamna
(sa)
  • insemne
  • ‑nsemne
  • insemnau
  • ‑nsemnau
  • insemnara
  • ‑nsemnara
  • insemnasera
  • ‑nsemnasera
insemna2 (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • insemna
  • ‑nsemna
  • insemnare
  • ‑nsemnare
  • insemnat
  • ‑nsemnat
  • insemnatu‑
  • ‑nsemnatu‑
  • insemnand
  • ‑nsemnand
  • insemnandu‑
  • ‑nsemnandu‑
singular plural
  • insemneaza
  • ‑nsemneaza
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • insemnez
  • ‑nsemnez
(sa)
  • insemnez
  • ‑nsemnez
  • insemnam
  • ‑nsemnam
  • insemnai
  • ‑nsemnai
  • insemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (tu)
  • insemnezi
  • ‑nsemnezi
(sa)
  • insemnezi
  • ‑nsemnezi
  • insemnai
  • ‑nsemnai
  • insemnashi
  • ‑nsemnashi
  • insemnaseshi
  • ‑nsemnaseshi
a III-a (el, ea)
  • insemneaza
  • ‑nsemneaza
(sa)
  • insemneze
  • ‑nsemneze
  • insemna
  • ‑nsemna
  • insemna
  • ‑nsemna
  • insemnase
  • ‑nsemnase
plural I (noi)
  • insemnam
  • ‑nsemnam
(sa)
  • insemnam
  • ‑nsemnam
  • insemnam
  • ‑nsemnam
  • insemnaram
  • ‑nsemnaram
  • insemnaseram
  • ‑nsemnaseram
  • insemnasem
  • ‑nsemnasem
a II-a (voi)
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
(sa)
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
  • insemnatzi
  • ‑nsemnatzi
  • insemnaratzi
  • ‑nsemnaratzi
  • insemnaseratzi
  • ‑nsemnaseratzi
  • insemnasetzi
  • ‑nsemnasetzi
a III-a (ei, ele)
  • insemneaza
  • ‑nsemneaza
(sa)
  • insemneze
  • ‑nsemneze
  • insemnau
  • ‑nsemnau
  • insemnara
  • ‑nsemnara
  • insemnasera
  • ‑nsemnasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

insemna, insemnverb

  • 1. intranzitiv unipersonal A avea un anumit intzeles o anumita semnificatzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Lam intrebat ce insemna acele stane de piatra. ISPIRESCU L. 302. DLRLC
    • format_quote Arald ce insemneaza pe tine negrul port? EMINESCU O. I 97. DLRLC
    • 1.1. (Despre cuvinte) A avea acceptzia de... a exprima un anumit intzeles. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.2. A avea o anumita importantza o anumita valoare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      • format_quote A vorbi corect inseamna a o face asha cum cere uzul lingvistic. VIANU S. 6. DLRLC
      • format_quote Un han linga un shleah insemneaza lucru mare. SADOVEANU O. VII 28. DLRLC
    • chat_bubble A nu insemna nimic = a nu avea nicio insemnatate nicio importantza nicio valoare. DLRLC
      • format_quote O lacrima in ochii ei Nimic nunseamna. COSHBUC P. I 79. DLRLC
    • chat_bubble Ce inseamna asta? se spune pentru a arata dezaprobarea fatza de purtarea cuiva. DLRLC
      • format_quote Ce inseamna asta? Sperii copiii unde te trezeshti? SAHIA N. 53. DLRLC
etimologie:
  • limba latina insignare DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • in + semn DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.