optziuni
  • info

11 definitzii pentru imponcisha

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMPONCISHÁ imponcishez vb. I. (Inv.) 1. Refl. recipr. A veni in conflict cu cineva sau cu ceva a fi in dezacord; a se contrazice. 2. Tranz. A infige un obiect ascutzit; a implanta. In + poncish.

IMPONCISHÁ imponcishez vb. I. (Inv.) 1. Refl. recipr. A veni in conflict cu cineva sau cu ceva a fi in dezacord; a se contrazice. 2. Tranz. A infige un obiect ascutzit; a implanta. In + poncish.

imponcisha [At: PSALT. 23/26 / V: (inv) ~pom~ (cscj) ~shi / Pzi: ~shez / E: in + poncish cf imponci] (Inv) 1 vr A se impotrivi cuiva. 2 vr (If imponcishi) A se contrazice. 3 vr A ajunge intro situatzie conflictuala. 4 vt A amenintza pe cineva cu arma. 5 vt A incrucisha armele. 6 vr A se uita urat la cineva. 7 vt A infige un obiect ascutzit.

IMPONCISHÁ imponcishez vb. I. (Invechit) 1. Refl. A veni in conflict (cu cineva sau ceva) a fi in dezacord; a se contrazice. Oarecare prejudecatzi de boierie... de multe ori se imponcishau cu dreptele sale cugete shi fapte. La TDRG. 2. Tranz. (Cu privire la obiecte ascutzite) A infige. Fratzii Buzeshti i scapara zilele [lui Mihai Viteazul] ucigind la vreme pe turcul care ishi imponcishase sulitza in pintecele eroului. ODOBESCU S. III 607.

A IMPONCISHÁ ~éz tranz. pop. (obiecte ascutzite la varf) A face sa intre (adanc) cu ascutzishul; a infige; a implanta. /in + poncish

A SE IMPONCISHÁ ma ~éz intranz. A veni in conflict cu cineva sau ceva; a fi in dezacord. /in + poncish

imponcishà v. a intoarce (in directziunea opusa): un turc imponcisha sulitza asupra lui BALC.

imponcishéz v. tr. (d. poncish). Intorc contra: a imponcisha ochiĭ sulitza asupra cuĭva. V. refl. Ma opun (Vechĭ). Ma uĭt poncish: a te imponcisha la cineva. Vechĭ shi ponc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

imponcishá (a ~) (inv.) vb. ind. prez. 3 imponcisheáza 1 pl. imponcishắm; conj. prez. 3 sa imponcishéze; ger. imponcishand

imponcishá vb. ind. prez. 1 sg. imponcishéz 3 sg. shi pl. imponcisheáza 1 pl. imponcisham; conj. prez. 3 sg. shi pl. imponcishéze; ger. imponcishand

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMPONCISHÁ vb. v. impotrivi opune.

imponcisha vb. v. IMPOTRIVI. OPUNE.

Intrare: imponcisha
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imponcisha
  • ‑mponcisha
  • imponcishare
  • ‑mponcishare
  • imponcishat
  • ‑mponcishat
  • imponcishatu‑
  • ‑mponcishatu‑
  • imponcishand
  • ‑mponcishand
  • imponcishandu‑
  • ‑mponcishandu‑
 singular plural
  • imponcisheaza
  • ‑mponcisheaza
  • imponcishatzi
  • ‑mponcishatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • imponcishez
  • ‑mponcishez
 (sa)
  • imponcishez
  • ‑mponcishez
  • imponcisham
  • ‑mponcisham
  • imponcishai
  • ‑mponcishai
  • imponcishasem
  • ‑mponcishasem
a II-a (tu)
  • imponcishezi
  • ‑mponcishezi
 (sa)
  • imponcishezi
  • ‑mponcishezi
  • imponcishai
  • ‑mponcishai
  • imponcishashi
  • ‑mponcishashi
  • imponcishaseshi
  • ‑mponcishaseshi
a III-a (el, ea)
  • imponcisheaza
  • ‑mponcisheaza
 (sa)
  • imponcisheze
  • ‑mponcisheze
  • imponcisha
  • ‑mponcisha
  • imponcisha
  • ‑mponcisha
  • imponcishase
  • ‑mponcishase
plural I (noi)
  • imponcisham
  • ‑mponcisham
 (sa)
  • imponcisham
  • ‑mponcisham
  • imponcisham
  • ‑mponcisham
  • imponcisharam
  • ‑mponcisharam
  • imponcishaseram
  • ‑mponcishaseram
  • imponcishasem
  • ‑mponcishasem
a II-a (voi)
  • imponcishatzi
  • ‑mponcishatzi
 (sa)
  • imponcishatzi
  • ‑mponcishatzi
  • imponcishatzi
  • ‑mponcishatzi
  • imponcisharatzi
  • ‑mponcisharatzi
  • imponcishaseratzi
  • ‑mponcishaseratzi
  • imponcishasetzi
  • ‑mponcishasetzi
a III-a (ei, ele)
  • imponcisheaza
  • ‑mponcisheaza
 (sa)
  • imponcisheze
  • ‑mponcisheze
  • imponcishau
  • ‑mponcishau
  • imponcishara
  • ‑mponcishara
  • imponcishasera
  • ‑mponcishasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

imponcisha, imponcishezverb

invechit
  • 1. reflexiv reciproc A veni in conflict cu cineva sau cu ceva a fi in dezacord; a se contrazice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: contrazice opune impotrivi
    • format_quote Oarecare prejudecatzi de boierie... de multe ori se imponcishau cu dreptele sale cugete shi fapte. La TDRG. DLRLC
  • 2. tranzitiv A infige un obiect ascutzit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: implanta infige
    • format_quote Fratzii Buzeshti i scapara zilele [lui Mihai Viteazul] ucigind la vreme pe turcul care ishi imponcishase sulitza in pintecele eroului. ODOBESCU S. III 607. DLRLC
etimologie:
  • In + poncish DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.