furnica [At: ODOBESCU S. III 149 / Pzi: 3 nik / E: ml formicare] 1 vi A umbla incoace shi incolo in numar mare Si: a forfoti a mishuna. 2 vi (Rar; urmat de determinari introduse prin pp „de”) A fi plin de... 34 vtim A avea o senzatzie (neplacuta) de mancarime shi intzepaturi pe piele. 5 vtf (Nob) A face pe cineva sa simta furnicaturi.

FURNICÁ pers. 3 furník vb. I. 1. Intranz. A umbla incoace shi incolo in numar mare a se mishca in toate partzile k furnicile; a mishuna. V. forfoti. In jur furnicau voinicii cu ochii aprinshi shi alautele tot mai rasunau shi voinicii tot chiuiau shi jucau prin lumina innegurata de fum. SADOVEANU O. I 173. Se vazu intru multzimea aia de oameni furnicind in sus shi in jos. ISPIRESCU L. 148. ◊ Fig. Un popor intreg de stele Furnican razele mele. VLAHUTZA P. 21. ♦ (Rar urmat de determinari introduse prin prep. «de») A fi plin de... a fi ticsit de... a contzine in mare cantitate. Interiorul sertarelor furnica de asemenea fine amulete. ARGHEZI P. T. 57. 2. Tranz. impers. (Cu acuzativul persoanei) A avea senzatzia k itzi umbla pe corp o multzime de furnici a simtzi mincarime intzepaturi pe piele. Ma furnica pe spate. ◊ (Mai rar cu subiectul specificat) Un tremur rece a furnicato k o sageata de gheatza pe tot lungul spinarii. POPA V. 281. Un zumzet ushor i lovi auzul shi in aceeashi vreme un fior il furnica in tot trupul. GIRLEANU L. 31.

A FURNICÁ pers. 3. furník 1. intranz. (despre fiintze) A se mishca grabit shi haotic fara intrerupere; a foi; a forfoti; a fojgai; a mishuna; a foshni; a roi. ◊ ~ de lume a fi ticsit de lume. 2. tranz. (persoane) A irita printro senzatzie neplacuta de mancarime sau intzepare a pielii. /<lat. formicare

furnicà v. 1. a se mishca in mare numar k furnicile; 2. fig. a avea cu prisosintza: aceasta pagina furnica de erori; 3. a simtzi furnicaturi. [Lat. *FORMICARE].

furníc a á v. intr. (lat. formico áre; it. formicare vfr. formier nfr. fourmiller sp. hormigar pg. fornigar). Foĭesc mishun: Jidaniĭ furnica pe la bariere furnica tirgu de Jidanĭ. Fig. Abund: aceasta carte furnica de greshelĭ greshelile furmica pin aceasta carte. Am mincarime pe supt pele (k la simptomele frugurilor la electrizare la frica sh. a.): imĭ furnica picĭoarele. A te furnica (saŭ infurnica) v. refl. impers. Simt furnicaturĭ: ma furnica pin picĭoare pe supt pele.

furnicá (a ~) vb. ind. prez. 3 furník

furnicá vb. ind. prez. 3 sg. furník

FURNICÁ vb. 1. v. forfoti. 2. (reg.) a infurnica. (Il ~ pielea.)

FURNICA vb. 1. a se agita a colcai a (se) foi a forfoti a se framinta a mishui a mishuna a roi a viermui (pop.) a bijbii (inv. shi reg.) a jimi (reg.) a fojgai a vishca (prin Transilv.) a shovirca (Olt.) a se varzui (Ban.) a vermeti (fam.) a se fitzii a se vinzoli. (Lumea ~ pe strazi.) 2. (reg.) a infurnica. (Il ~ pielea.)