10 definitzii pentru furnica
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FURNICÁ pers. 3 furník vb. I. 1. Intranz. A umbla incoace shi incolo in numar mare a se mishca in toate partzile k furnicile; a mishuna a forfoti. ♦ (Rar; urmat de determinari introduse prin prep. „de”) A fi plin de... a fi ticsit de... 2. Tranz. impers. A avea o senzatzie neplacuta de mancarime shi de intzepaturi pe piele. Lat. formicare.
FURNICÁ pers. 3 furník vb. I. 1. Intranz. A umbla incoace shi incolo in numar mare a se mishca in toate partzile k furnicile; a mishuna a forfoti. ♦ (Rar; urmat de determinari introduse prin prep. „de”) A fi plin de... a fi ticsit de... 2. Tranz. impers. A avea o senzatzie neplacuta de mancarime shi de intzepaturi pe piele. Lat. formicare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
furnica [At: ODOBESCU S. III 149 / Pzi: 3 nik / E: ml formicare] 1 vi A umbla incoace shi incolo in numar mare Si: a forfoti a mishuna. 2 vi (Rar; urmat de determinari introduse prin pp „de”) A fi plin de... 34 vtim A avea o senzatzie (neplacuta) de mancarime shi intzepaturi pe piele. 5 vtf (Nob) A face pe cineva sa simta furnicaturi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FURNICÁ pers. 3 furník vb. I. 1. Intranz. A umbla incoace shi incolo in numar mare a se mishca in toate partzile k furnicile; a mishuna. V. forfoti. In jur furnicau voinicii cu ochii aprinshi shi alautele tot mai rasunau shi voinicii tot chiuiau shi jucau prin lumina innegurata de fum. SADOVEANU O. I 173. Se vazu intru multzimea aia de oameni furnicind in sus shi in jos. ISPIRESCU L. 148. ◊ Fig. Un popor intreg de stele Furnican razele mele. VLAHUTZA P. 21. ♦ (Rar urmat de determinari introduse prin prep. «de») A fi plin de... a fi ticsit de... a contzine in mare cantitate. Interiorul sertarelor furnica de asemenea fine amulete. ARGHEZI P. T. 57. 2. Tranz. impers. (Cu acuzativul persoanei) A avea senzatzia k itzi umbla pe corp o multzime de furnici a simtzi mincarime intzepaturi pe piele. Ma furnica pe spate. ◊ (Mai rar cu subiectul specificat) Un tremur rece a furnicato k o sageata de gheatza pe tot lungul spinarii. POPA V. 281. Un zumzet ushor i lovi auzul shi in aceeashi vreme un fior il furnica in tot trupul. GIRLEANU L. 31.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A FURNICÁ pers. 3. furník 1. intranz. (despre fiintze) A se mishca grabit shi haotic fara intrerupere; a foi; a forfoti; a fojgai; a mishuna; a foshni; a roi. ◊ ~ de lume a fi ticsit de lume. 2. tranz. (persoane) A irita printro senzatzie neplacuta de mancarime sau intzepare a pielii. /<lat. formicare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
furnicà v. 1. a se mishca in mare numar k furnicile; 2. fig. a avea cu prisosintza: aceasta pagina furnica de erori; 3. a simtzi furnicaturi. [Lat. *FORMICARE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
furníc a á v. intr. (lat. formico áre; it. formicare vfr. formier nfr. fourmiller sp. hormigar pg. fornigar). Foĭesc mishun: Jidaniĭ furnica pe la bariere furnica tirgu de Jidanĭ. Fig. Abund: aceasta carte furnica de greshelĭ greshelile furmica pin aceasta carte. Am mincarime pe supt pele (k la simptomele frugurilor la electrizare la frica sh. a.): imĭ furnica picĭoarele. A te furnica (saŭ infurnica) v. refl. impers. Simt furnicaturĭ: ma furnica pin picĭoare pe supt pele.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
furnicá (a ~) vb. ind. prez. 3 furník
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
furnicá vb. ind. prez. 3 sg. furník
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FURNICÁ vb. 1. v. forfoti. 2. (reg.) a infurnica. (Il ~ pielea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FURNICA vb. 1. a se agita a colcai a (se) foi a forfoti a se framinta a mishui a mishuna a roi a viermui (pop.) a bijbii (inv. shi reg.) a jimi (reg.) a fojgai a vishca (prin Transilv.) a shovirca (Olt.) a se varzui (Ban.) a vermeti (fam.) a se fitzii a se vinzoli. (Lumea ~ pe strazi.) 2. (reg.) a infurnica. (Il ~ pielea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
furnicaverb
- 1. A umbla incoace shi incolo in numar mare a se mishca in toate partzile k furnicile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- In jur furnicau voinicii cu ochii aprinshi shi alautele tot mai rasunau shi voinicii tot chiuiau shi jucau prin lumina innegurata de fum. SADOVEANU O. I 173. DLRLC
- Se vazu intru multzimea aia de oameni furnicind in sus shi in jos. ISPIRESCU L. 148. DLRLC
- Un popor intreg de stele Furnican razele mele. VLAHUTZA P. 21. DLRLC
- 1.1. (Urmat de determinari introduse prin prepozitzia „de”) A fi plin de... a fi ticsit de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Interiorul sertarelor furnica de asemenea fine amulete. ARGHEZI P. T. 57. DLRLC
-
-
- 2. A avea o senzatzie neplacuta de mancarime shi de intzepaturi pe piele. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: infurnica
- Ma furnica pe spate. DLRLC
- Un tremur rece a furnicato k o sageata de gheatza pe tot lungul spinarii. POPA V. 281. DLRLC
- Un zumzet ushor i lovi auzul shi in aceeashi vreme un fior il furnica in tot trupul. GIRLEANU L. 31. DLRLC
-
etimologie:
- formicare DEX '09 DEX '98