FRECÁ frec vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) mishca fortzat pe suprafatza unui corp cu care este in contact. 2. Tranz. A amesteca indelung un aliment apasand cu putere pentru a obtzine o masa omogena shi pufoasa. ♦ A shterge un obiect apasand in toate directziile cu un corp aspru sau moale pentru ai indeparta murdaria sau pentru al face sa straluceasca; a lustrui a curatza. 3. Tranz. A frectziona. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A bate. ◊ Expr. A freca (cuiva) ridichea = a mustra pe cineva; a bate. ♦ A fi prea exigent a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. Lat. fricare.

freca [At: DRAGHICI R. 67/6 / Pzi: frec (reg) frac / E: ml fricare] 1 vt A mishca fortzat shi repetat un corp pe suprafatza altui corp. 2 vr (D. corpuri in mishcare) A se afla in contact cu alt corp. 34 vtr A efectua mishcari repetate cu degetele (sau cu palmele) pe corp sau pe o parte a corpului apasand Si: (reg) a (se) frichini (12). 5 vt (Ie) Ashi ~ mainile (de bucurie de multzumire etc.) Ashi manifesta o stare sufleteasca (de bucurie multzumire etc.) prin gestul spontan de frecare a mainilor. 6 vr (Ilav) Cat teai ~ la ochi Intrun timp foarte scurt Si: cat ai clipi (din ochi). 7 vr (Ie) A se ~ la ochi (de uimire) A fi foarte uimit. 89 vtr (Pop) A (se) scarpina. 1011 vtr A (se) frictziona (12). 1213 vtr A (se) shterge apasand in toate directziile cu un corp aspru sau moale pentru a indeparta murdaria Si: a (se) curatza. 14 vt A lustrui suprafatza unui obiect supunando presiunii unui corp abraziv in mishcare. 15 vt (D. obiectele textile) A spala cu insistentza pentru a indeparta petele de murdarie. 16 vt A amesteca indelung un aliment apasand cu putere pentru a obtzine o masa omogena shi pufoasa. 17 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva de galci A pune la punct pe cineva. 18 vt (Iae) A invatza minte pe cineva. 19 vt (Pfm) A bate. 20 vt (Pfm; ie) A ~ cuiva ridichea (la nas) A mustra pe cineva. 21 vt (Iae) A bate pe cineva. 22 vt (Fam) A fi prea exigent cu cineva obligandul la eforturi prea mari. 23 vt (Fam) A examina riguros pe cineva. 24 vt (Pfm; ie) Ashi ~ coatele pe bancile shcolii A face studii indelungate. 25 vt (Fam; ie) A ~ menta (sau parul mangalul) sau a o ~ A nu face nimic important (pretinzand insa k este foarte ocupat). 26 vt (Trv) A (shi)o ~ A se masturba.

FRECÁ frec vb. I. Tranz. 1. A mishca fortzat un corp pe suprafatza altui corp cu care este in contact. 2. A amesteca indelung un aliment apasand cu putere pentru a obtzine o masa omogena shi pufoasa. ♦ A shterge un obiect apasand in toate directziile cu un corp aspru sau moale pentru ai indeparta murdaria sau pentru al face sa straluceasca; a lustrui a curatza. 3. A frictziona. 4. Fig. (Fam.) A bate. ◊ Expr. A freca (cuiva) ridichea = a mustra pe cineva; a bate. ♦ A fi prea exigent a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. Din lat. fricare.

FRECÁ frec vb. I. Tranz. 1. (Uneori complementul e urmat de determinari introduse prin prep. «cu» aratind instrumentul) A mishca fortzat un corp pe suprafatza altui corp cu care este in contact. Apuca un numar de spice le freca in palma. CAMILAR TEM. 207. Vitoria ofta shishi freca domol ochii cu palmele potrivindushi broboada. SADOVEANU B. 117. Gaseshte un bushtihan putregaios il scobeshte cu ce poate shii face urdinish... il freaca pe dinauntru cu... buruiene mirositoare shi prielnice albinelor. CREANGA P. 238. Eu camesha iam spalat Cu sulcina oam frecat SHi pe flori io am uscat. ALECSANDRI P. P. 374. ◊ Expr. Ashi freca miinile = ashi trece miinile de mai multe ori una peste cealalta (pentru a se incalzi sau pentru ashi manifesta bucuria satisfactzia). Se duse la geam shi privi afara frecindushi incintat miinile. C. PETRESCU C. V. 111. Deschidetzi iute zise Ivan tropaind shi frecindushi miinile. CREANGA P. 309. ◊ Refl. Mieii sa apropie... frecinduse cu lina cea frumoasa shi moale de hainele imparatului. RETEGANUL P. II 32. Se frecau la ochi shi se uitau in toate partzile. ISPIRESCU L. 104. (Fig.) De 20 de ani de cind mam tot frecat de paretzii giudecatoriilor. ALECSANDRI T. 257. (Expr.) Cit teai freca la ochi v. ochi. ♦ Refl. reciproc. Fig. A avea legaturi strinse a veni in contact apropiat (unul cu altul). Rominii dintro parte shi dintralta a Carpatzilor se frecara unii cu altzii ishi impartashira durerile. BALCESCU O. II 212. 2. (Cu privire la unele alimente) A amesteca pentru a obtzine o masa omogena shi pufoasa. Freaca ouale cu zaharul. ♦ (Cu privire la alte obiecte) A apasa in toate directziile cu un corp (aspru sau moale) pentru a indeparta murdaria sau pentru a face sa straluceasca; a shterge a lustrui a curatza. Se oferea... sai frece parchetele. VLAHUTZA O. A. III 197. Bravul soldat... ishi perie uniforma freaca bumbii. NEGRUZZI S. I 7. 3. A frictziona a face masaj. Au luato so frece cu otzet. CARAGIALE O. III 46. Pune pe cineva sa te frece zdravan. SHEZ. II 131. Fierbe laptentro caldare Demi gateshteo scaldatoare SHi ma freacantrun noroc Cu floare de busuioc. ALECSANDRI P. P. 113. ♦ (Familiar) A bate. Unde nu mil inhatza pe lupul de morari cu un par de pe cuptori shi mil freaca asha de tare incit abia au scapat. SBIERA P. 243. Iol intreb de sanatate El ma freaca rau pe spate! HODOSH P. P. 194. ◊ Expr. (Familiar) A freca (cuiva) ridichea = a lua pe cineva la rost a bate. FatFrumos privea shi creshtea carnea pe el de multzumire cind vedea k freaca ridichea becisnicului de zacash. ISPIRESCU L. 108. ♦ Fig. A fi prea exigent (shi de obicei pe nedrept sau k razbunare) cu cineva ai pretinde prea mult al obliga la sfortzari prea mari. O sal frec sa ma tzina minte. STANCU D. 259. O sa va frec deo sa iasa untul din voi. SADOVEANU M. C. 200.

A FRECÁ frec tranz. 1) (despre obiecte ce vin in contact unul cu altul) A apasa facand mishcari. 2) (despre alimente) A amesteca indelung apasand (prefacand intro pasta omogena). 3) A shterge apasat (pentru a indeparta murdaria). 4) fam. (corpul) A supune frictziunii; a frictziona. 5) fig. fam. A supune unui tratament aspru. /<lat. fricare

frecà v. 1. a trece cu un lucru de mai multe ori peste altul apasand asuprai spre al shterge sau curatza: a freca o masa cu o perie ashi freca ochii; 2. a unge cu ceara shi a freca spre ai da lustru: a freca scandurile; 3. a frictziona: l’am frecat cu spirt; 4. fam. a bate: a freca ridichea cuiva; 5. in limba shcolareasca a fi riguros cu un elev: m’a frecat la examen. [Lat. FRICARE].

frec a á v. tr. (lat. frĭcáre it. fregáre pv. cat. sp. pg. fregar vfr. frover [azĭ frotter]. V. frictziune). Frec de maĭ multe orĭ shi apesind un lucru peste altu k sal curatz: freaca scindurile cu aceasta petica uda freaca cutzitu cu nisip se freaca la ochĭ de somn. Fac frictziunĭ masez: la frecat cu spirt. Fig. Prelucrez shicanez chinuĭesc invatz minte: avocatu la frecat bine pe acest sharlatan. A freca cuĭva ridichea al shicana al chinui (ostenindul batindul). Freacate (orĭ spalate) pe cap cu acest lucru se zice ironic cuĭva cind n’a reushit la un lucru cu care se lauda. V. refl. Ma ating putzin in trecere: vapoarele nu s’aŭ cĭocnit ci numaĭ s’aŭ frecat. Fig. Am contact maĭ ales dushmanesc.

frecá (a ~) vb. ind. prez. 3 freák

frecá vb. ind. prez. 1 sg. frec 3 sg. shi pl. freák

FRECÁ vb. 1. v. facalui. 2. v. roade. 3. v. frictziona.

FRECÁ vb. v. atinge bate lovi.

FRECA vb. 1. a bate a facalui a slei. (~ fasolea lintea.) 2. a bate a glodi a roade. (Ma ~ pantofii.) 3. a frictziona a trage. (Il ~ pe spate.)

freca vb. v. ATINGE. BATE. LOVI.

frecá (fréc frecát) vb. 1. A mishca fortzat un corp pe suprafatza altui corp. 2. A shterge a curatza. 3. A frectziona. 4. A bate a ciomagi. 5. A examina a cerceta a iscodi. Mr. frec fricare megl. frec fricari. Lat. frĭcāre (Pushcariu 647; CandreaDens. 637; REW 3501; Philippide II 643; DAR) cf. alb. fërkoń it. fregare fr. frayer prov. cat. sp. port. fregar. Der. frecator adj. (care freaca); frecator s. n. (spalator chiuveta); frecatura s. f. (frecare; loc care poarta urma unei frecari; mustrare dojana); frecush s. n. (frecare; mustrare dojana); frecatzei s. m. pl. (taitzei; razuire radere); frecatoare s. f. (cirpa de shters; inv. pieptene instrument de tortura; in tipografie rulou care intinde cerneala); frecuciu s. n. (loc unde peshtii ishi depun icrele); frichini vb. (vulg. a sicii a deranja a plictisi); frichineala s. f. (vulg. frecare; siciiala).

freca frec I v. t. a excita a mangaia zonele erogene ale partenerului de sex. II. v. r. a se excita; a se mangaia reciproc.

a freca bastonul / berbunca / mangalu’ / tziparu’ expr. a lenevi a trandavi.

a freca buha (k sa faci copii cu pene) expr. (adol.) a lenevi a trandavi a pierde vremea de pomana.

a freca ghertzoiul expr. (vulg.) 1. a avea o intalnire platonica cu o persoana de sex opus. 2. a avea un eshec sexual. 3. a se masturba. 2. a pierde vremea de pomana.

a freca la melodie (pe cineva) expr. a bate la cap (pe cineva) a cicali (pe cineva).

a freca menta / mangalul / manganul expr. a fi lenesh / puturos a pierde timpul de pomana

a o freca (la rece) expr. (vulg.) v. a freca bastonul.

ai freca ridichea (cuiva) expr. 1. a bate tare (pe cineva). 2. a critica (pe cineva) a certa aspru (pe cineva).