FEREDÉU feredeie s. n. (Reg.) Cada pentru imbaiat; local public pentru facut baie. ♦ Statziune balneara. Din magh. dial. feredö (lit. fürdö).

feredeu sn [At: VARLAAM C. II 47 / Pl: ~eie / E: mg feredõ (fürdõ)] (Irg) 1 Imbaiere. 2 Recipient (putina cada etc.) pentru imbaiat. 3 Caldare in care se incalzeshte apa pentru baie. 4 Baie publica. 5 Cladirea unde se afla baia publica. 6 Statziune balneara. 7 (Fig; fam) Bataie (cumplita).

FEREDÉU feredeie s. n. (Reg.) Baie cada pentru imbaiat; local public pentru facut baie. ♦ Localitate balneara. Din magh. dial. feredö (lit. fürdö).

FEREDÉU feredeie s. n. (Mold. Transilv.) Baie cada pentru imbaiat; stabiliment public pentru facut baie. La feredeu... baiashul sa uitat lung la el din toate partzile. SADOVEANU D. P. 72. Am asudat SHasud mereu Parcam intrat in feredeu! ALECSANDRI T. 318.

FEREDÉU ~ie n. inv. 1) Vas special pentru imbaiat; cada; baie. 2) Local public pentru imbaiere; baie. 3) Localitate balneara. /<ung. feredö

FEREDEU s.n. (Mold. Ban. Transilvania) 1. Baie. A: Invatza Maximilian de inherbintara un feredeu shii bagara inontru. DVS 8^v. Altzi intrind in ger shi in ghetzush k shi cum ari intra in caldura shi in feredeu. CI 1698 15^v. Ades mergea la feredeu pentru sa s<e> fereasca de inflaturi NCCD 339. SHi deasupra cerdacului era un feredeu imparatesc. H 1771 100^v; cf. PRAV.; VARLAAM; CANTEMIR IST.; N. COSTIN; NECULCE; CD 1770 18^r; H 1771 88^v; E 1779 4^r 5^r 10^r 17^v. C: Lavacrum. Feredyeu. Fördü. LEX. MARS.. 223. Thermoe. Feredyeu. Fördü. LFX. MARS. 249. SHi au ieshit muiarea de la feredeu afara. S 92^v. Pasa la feredeiu de te spala. AA SEC. XVIII² 18^v; cf. CAT. CALV. apud TEW: MOL. 1688 211^v; S 110^v; A SEC. XVIII² 67^r. ◊ Fig. Beseareca nu pazitzi carea iaste voao feredeu de spalarea pacatelor voastre. LD 9^v. // B: La (m)nębaę Feredeu. LEX. 133^r. 2. Imbaiere. A: Botezul cheamase feredeu de a doaua nashtere. VARLAAM. ◊ Fig. Pre noi cu feredeul neputreziciunii sa ne imbraci. ANT. 86^r. C: {Fig.) Ai trimis partnicilor tai darul feredeului Duhului Sfint; acelashi chip de feredeu a bucuriei dumnezaiesti da acum cestora ce tzi sa roaga. MOL. 1689 59^v60^r; MOL. 1725 177^r177{v}. ♦ Fig. (Mold.) Bataie cu varsare (baie) de singe. Peritau multzi tatari . . . carii numai cu fuga au scapat dintracel feredeu. M. COSTIN; cf. PSEUDOMUSTE. Variante: feredei (AA SEC. XVIII² 18^v. Etimologie: magh. feredő. Vezi si feredui.

feredeu n. Mold. baie de scaldat: asud de parc’am intrat in feredeu AL. [Ung. FEREDÖ].

feredéŭ n. pl. eĭe (ung. fürdö dial. feredö). Est. Baĭe local de baĭe. A pleca la feredeĭe a pleca la baĭ.

feredéu (reg.) s. n. art. feredéul; pl. feredéie

feredéu s. n. art. feredéul; pl. feredéie

FEREDÉU s. v. baie cada vana.

feredeu s. v. BAIE. CADA. VANA.

feredéu (ée) s. n. 1. Baie. 2. Infringere. Mag. fürdő prin intermediul unei var. dialectale feredő (Cihac II 498; Gáldi Dict. 90). Inv. astazi numai in Trans. shi Mold. Der. feredui vb. (a imbaia) din mag. feredni.

feredéu feredeie feredeaua s.n. (reg.) 1. Baie imbaiere. 2. Baie (cada; statziune). ♦ (top.) Feredeaua statziune balneara de interes local ce functziona in perioada interbelica in apropiere de loc. Valeni (com. Calineshti) cu drum de acces din Valea Morii pe un drum forestier. Apa de la patru izvoare de apa minerala era captata shi utilizata sub forma de bai calde pentru afectziuni reumatice; La feredeaua bai vechi in Barsana (Vishovan 2005). 3. Balta lac: „SHi ptica pticuri din ele / SHi sa faceun feredeu / Sa se scalde Dumnezau” (Calendar 1980: 7). Din magh. fürdõ „baie” prin intermediul unei dial. feredõ (Scriban SHaineanu Cihac DEX MDA).

feredéu feredeie s.n. 1. Baie imbaiere. 2. Baie (cada; statziune). 3. Balta lac: „SHi ptica pticuri din ele / SHi sa faceun feredeu / Sa se scalde Dumnezau” (Calendar 1980: 7). Magh. fürdõ „baie” prin intermediul unei dial. feredõ (Cihac MDA).