Definiția cu ID-ul 445469:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
feredéu (-ée), s. n. – 1. Baie. – 2. Înfrîngere. Mag. fürdő prin intermediul unei var. dialectale feredő (Cihac, II, 498; Gáldi, Dict., 90). Înv., astăzi numai în Trans. și Mold. – Der. feredui, vb. (a îmbăia), din mag. feredni.