BÁIE¹ bai s. f. I. 1. Scaldat imbaiere. 2. Cada vas special de imbaiat; feredeu. ♦ Apa de imbaiat. ◊ Expr. Baie de sange = varsare mare de sange macel. ♦ Cladire cu instalatzii speciale de imbaiere; p. restr. incapere special amenajata pentru imbaiere. 3. (Urmat de determinari) Expunere a corpului (gol) in scop igienic sau curativ la actziunea vaporilor de apa a soarelui a aerului etc. 4. Recipient in care se pune un lichid o solutzie chimica etc. in vederea unor operatzii tehnice; p. ext. lichidul solutzia chimica etc. in care se fac asemenea operatzii. II. (La pl.) Statziune balneara. [Pr.: baie] Lat. bannea (=balnea). Cf. sl. banja.

báie³ sf [At: DA / Pl: bai / E: fr baie] (Ggf) Golf mic cu deschidere ingusta spre largul marii.

báie¹ sf [At: CORESI ap. HEM 2344 / Pl: bai / E: ml bannea (balnea) cf rs баия] 1 Incapere special dotata unde se spala cineva Si: (fam) scaldat imbaiere (pop) scalda (reg) scaldusha scaldushca. 2 Vas special pentru spalat Si: cada dupa feredeu scaldatoare. 3 Apa de spalat. 45 (Mol; ie) Tot (sau cam) deo De aceeashi categorie sau de acelashi fel. 6 (Is) de sange Cantitate mare de sange pierduta de cineva. 7 (Pex; ias) Macel. 8 (SHis publica) Cladire amenajata cu instalatzii speciale pentru baie¹ (1). 9 (Pan; udt) Expunere a corpului (gol) in scop (igienic sau) curativ la actziunea vaporilor de apa a soarelui a aerului etc. 10 (Inv; udt) Botez. 11 (Inv) Closet. 12 Recipient de lemn de metal etc. in care se pune un lichid o solutzie chimica pentru realizarea unor operatzii tehnice. 13 (Pex) Lichid solutzie de saruri in care se introduc pentru a fi tratate chimic diferite materiale. 14 (Lpl) Statziune balneara.

báie¹ s.f. I 1 Cufundare a (unei partzi a) corpului in apa intro solutzie etc. in scop igienic curativ pentru relaxare divertisment etc.; scaldat imbaiere. Vreau sa fac o baie. 2 Cada vas special in care se pune apa sau un alt lichid pentru imbaiat; (pop.) feredeu. Miam cumparat o baie mai mare. ◆ Apa solutzie etc. in care se imbaiaza cineva. Numi place baia fierbinte. ◇ Expr. Baie de singe = a) cantitate mare de singe pierdut de cineva; b) macel. Cald k in baie = foarte cald. (reg.) Tot (sau cam) deo baie = de aceeashi categorie sau de acelashi fel. 3 (shi baie publica) Cladire special amenajata shi dotata cu instalatzii pentru imbaiere. Baia publica sa inchis pentru reparatzii. ◇ Baie turceasca = a) baie calda de abur urmata de dush shi de masaj; sauna; b) cladire special amenajata pentru acest tip de baie. 4 Incapere (intro locuintza particulara) special amenajata pentru imbaiere. ◆ Restr. Veceu. ◇ Expr. A se duce la baie = a se duce la veceu. 5 Analog. (cu determ.) Expunere a corpului (gol) in scop igienic sau curativ la actziunea apei a soarelui a aerului etc. 6 Recipient de lemn de metal etc. in care se pune mai ales o solutzie chimica etc. in vederea unor operatzii tehnologice sau chimice. ◆ Ext. Lichidul solutzia in care se introduc pentru a fi tratate chimic diferite materiale. II (la pl.) Statziune balneara. Anul acesta din cauza reumatismului trebuie sa ma duc la bai. • pl. bai. /lat. bannea = balnea.

BÁIE¹ bai s. f. I. 1. Scaldat scalda imbaiere. 2. Cada vas special de imbaiat; feredeu. ♦ Apa de imbaiat. ◊ Expr. Baie de sange = cantitate mare de sange pierduta de cineva; p. ext. macel. ♦ Cladire cu instalatzii speciale de imbaiere; p. restr. incapere special amenajata pentru imbaiere. 3. (Urmat de determinari) Expunere a corpului (gol) in scop igienic sau curativ la actziunea vaporilor de apa a soarelui a aerului etc. 4. Recipient in care se pune un lichid o solutzie chimica etc. in vederea unor operatzii tehnice; p. ext. lichidul solutzia chimica etc. in care se fac asemenea operatzii. II. (La pl.) Statziune balneara. [Pr.: baie] Lat. bannea (= balnea). Cf. sl. banja.

BÁIE¹ bai s. f. I. 1. Cufundare a trupului in apa (in scop igienic fiind insotzita de spalarea corpului sau in scop curativ); imbaiere. V. scaldare. A face baie. Costum de baie. ◊ (Metaforic) La poduri au sa iasa dedesubt Balaurii cu capetele shapte... Dar am sa fac in singele lor baie. BENIUC V. 72. ♦ Baie de aburi = expunere a trupului la actziunea vaporilor de apa sau a aerului umed incalzit. Baie de soare = expunere a trupului (gol) la actziunea razelor solare. Baie de aer = expunere a trupului (gol) la actziunea aerului (in aer liber sau in stabilimente amenajate anume pentru aceasta). 2. Cada (sau putina) in care se imbaiaza cineva. Miam cumparat o baie de zinc. 3. Apa in care cineva se imbaiaza. Trecu inainte poruncind sa i se incalzeasca baia. DUMITRIU B. F. 91. I se parea numai can luciul baii plina de lacrimele ei vedea can vis chipul mirelui ei iubit. EMINESCU N. 28. ◊ (Poetic) K dintro baie de singe soarele ieshea din mare inroshind marginea norului sub care se strecura grabit. CAZABAN V. 23. In baie teoi imbaia Cu tine k moi scalda in baie de lapte dulce Daicea nu tei mai duce. TEODORESCU P. P. 89. ◊ Expr. Cald k in baie = foarte cald. Baie de singe = varsare (mare) de singe macel. 4. Stabiliment public amenajat pentru imbaiat prevazut cu instalatzii de aburi sau aer cald dushuri etc. Ceva mai sus dincolo de schitul Lainici se vad urmele unor bai romane shi ale unui drum de piatra tot de pe vremile acelea. VLAHUTZA O. A. II 133. ♦ Camera intro locuintza particulara prevazuta cu instalatzia necesara pentru imbaiat. 6. Recipient de lemn de metal sau de alt material in care se pune un lichid (apa ulei diferite solutzii metale topite etc.) in vederea unor operatzii industriale sau chimice; p. ext. lichidul insushi solutzia metalul topit etc. in care se fac asemenea operatzii. Baie metalica. Baie de galvanizare. Baie de developare. 7. (Numai la pl.) Nume generic dat localitatzilor in care se gasesc izvoare de ape termale sau minerale cu proprietatzi curative; statziune balneara. Sint trimis la bai. Baile Herculane. ▭ Insotzisem pe tatameu la baile de la Balta Alba. ODOBESCU S. III 21.

BÁIE¹ bai s. f. I. 1. Cufundare a corpului in apa in scop igienic sau curativ; imbaiere. V. scaldare. 2. Cada sau putina in care cineva se imbaiaza. ♦ Apa in care cineva se imbaiaza. ◊ Expr. Baie de sange = varsare de sange; macel. ♦ Stabiliment public cu instalatzii speciale servind pentru imbaiere; incapere special amenajata pentru imbaiere. 3. Expunerea corpului (gol) la actziunea vaporilor de apa a soarelui a aerului etc. in scop igienic sau curativ. 4. Recipient in care se pune un lichid o solutzie etc. in vederea unor operatzii industriale sau chimice; lichidul solutzia etc. in care se fac asemenea operatzii. II. (La pl.) Nume dat localitatzilor in care se gasesc izvoare de apa termala sau minerala cu proprietatzi curative. Lat. *baneum (v. sl. banja).

BÁIE bai f. 1) Cufundare a corpului in apa (calda) in alt lichid sau intro substantza pulverulenta (cu scop igienic curativ sau din placere). A face ~. 2) Apa (sau alt lichid) folosita pentru imbaiat; scaldatoare. * ~ de sange a) cantitate mare de sange pierduta de cineva; b) varsare de sange; macel. 3) Cladire sau incapere special amenajata pentru imbaiat. ~ publica. 4) Vas mare pentru imbaiat; cada. A se spala in ~. 5) Expunere a corpului (gol) la actziunea diferitor factori externi (in scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate avand izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; statziune balneara. A pleca la bai. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor operatzii tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide shi solutzii. 8) Lichid sau solutzie chimica folosite pentru efectuarea unor asemenea operatzii. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.D. baii; Sil. baie] /<sl. banja

baie f. 1. cufundarea corpului in apa: am facut o baie; 2. apa in care se scalda: baia e calda; 3. localul unde se afla baia: ma duc la baie; 4. cada in care se face baia; 5. camera tare incalzita k sa faca s’asude: aci e k intr’o baie; 6. pl. in special de locuri cu izvoare de ape minerale unde merge lumea vara spre a face bai pentru sanatate: a plecat la bai; 7. Tr. (invechit) locul de unde se scoteau mineraiuri (arama fier) k Baia de Arama. [Slav. BANĬA; pentru sensul 7 cf. ung. banya mina shi it. bagno ocna].

*2) báĭe f. (fr. baie d. mlat. baia port). Golf mic.

1) báĭe f. pl. baĭ (vsl. banĭa baĭe ung. bánya baĭe mina ocna d. it. bagno baĭe arest lat. bálneum baĭe. V. balnear). Apa saŭ alt lichid in care te scalzĭ: o baie calda. Scaldatura actziunea de a te scalda: a face o baĭe. Localu camera saŭ vasu in care te scalzĭ: baĭa comunala o baĭe de zinc. Balie galetar. Mina ocna. (Vechi) Pl. Stabiliment de baĭ de ape termale saŭ minerale: a pleca la baĭ. Baĭe de abur baĭe facuta in abur de apa clocotita. Baĭe de soare actziunea de a te expune dezbracat razelor soarelui p. a te vindeca. Baĭe de singe batalie crunta. Baĭe de sudoare asudare excesiva. A fi cald baĭe (saŭ k in baĭe) a fi foarte cald intr’o camera. V. legnitza.

pérla de báie sint. s. 1985 Mica pastila parfumata shi colorata de pus in apa de baie v. emoliere

báie s. f. art. báia g.d. art. bắi; pl. bai

báie (imbaiere cada mina) s. f. art. báia g.d. art. baii; pl. bai

baie

baie baii gen. a. bai pl.

BÁIE s. 1. v. imbaiere. 2. v. cada. 3. baie de soare v. plaja.

BAIE s. 1. imbaiere scaldare scaldat (pop.) scalda scaldatoare (Mold.) scaldaciune (inv.) scaldatura. (~ copilului.) 2. cada vana (inv. shi pop.) scaldatoare (inv. shi reg.) scaldatura (Mold. Bucov. shi Transilv.) feredeu (Transilv. Ban. shi Mold.) scalda (prin Transilv.) shiroada. (Apa era fierbinte in ~.) 3. baie de soare = plaja. (~ pe malul marii.)

BAILE 1 MAI statziune balneoclimaterica in NV Romaniei la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (2049°C) bicarbonatate sulfatate calcice slab radioactive indicate in tratamentul afectziunilor endocrine reumatismale posttraumatice neurologice periferice shi centrale endocrine metabolice shi de nutritzie. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficientze locomotorii. Aici se afla Lacul Petzea (rezervatzie naturala 4 ha) cu temp. constanta de 30°C.

BAILE FELIX statziune balneoclimaterica internatzionala situata in NV Romaniei la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. cu ape minerale termale (2048°C) bicarbonate sulfatate calcice sodice ushor radioactive indicate in tratamentul afectziunilor neurologice ginecologice reumatismale etc.

BAILE GOVORA orash in jud. Vilcea pe riul Hintza afl. al Govorei; 3.025 loc. (1991). Conf. tzesaturi preparate din carne. Statziune balneoclimaterica permanenta cu ape minerale clorosodice iodurate bromurate magneziene sulfuroase (descoperite in 1860) folosite in terapia afectziunilor reumatismale neurologice periferice shi centrale respiratorii digestive urinare etc.; namol terapeutic. Sanatoriu de profil de reumatologie shi boli respiratorii pentru copii. In apropiere in satul Govora se afla Manastirea Govora. Aici domnul Matei Basarab a instalat o tiparnitza de sub teascurile careia a ieshit in 1640 Pravila de la Govora. Declarat orash in 1930.

BAILE HERCULANE orash in jud. CarashSeverin pe Cerna; 6.076 loc. (1991). Statziune balneoclimaterica permanenta cu ape termale (55°C) sulfuroase sodice calcice magneziene slab radioactive cunoscute shi folosite din epoca romana. Statziunea este indicata pentru tratarea afectziunilor reumatice neurologice periferice respiratorii ginecologice dermatologice etc. Este cea mai veche statziune balneoclimaterica din Romania atestata documentar k atare din anul 153 i. Hr. sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Peshtera Hotzilor (la N de statziune) atesta locuirea din Paleoliticul inferior pina in epoca feudala. Muzeu de istorie.

BAILE OLANESHTI orash in jud. Vilcea pe riul Olaneshti afl. al Oltului; 4.820 loc. (1991). Conf. mat. de constr. Statziune balneoclimaterica cu ape minerale clorosodice iodurate sulfuroase feruginoase alcaline magneziene renumite in tratarea bolilor de ficat stomac shi rinichi. Climat sedativ de adapost. Case populare de tip vilcean case de tirgovetzi din sec. 1719 biserica Sf. Nicolae (1718). In apropiere schitul Iezeru (sec. 16 refaceri din sec. 18). Atestat documentar in 1527; declarat orash in 1950.

BAILE TUSHNAD orash in jud. Harghita pe Olt in S depr. Ciuc; 2.079 loc. (1991). Statziune balneoclimaterica cu ape minerale carbogazoase feruginoase clorosodice calcice magneziene bicarbonate folosite in tratamentul afectziunilor cardiovasculare reumatismale ale cailor urinare shi ale tubului digestiv. Centru turistic (lacul vulcanic „Sfinta Ana” tinovul Mohosh). Mentzionat documentar k ashezare rurala in 1421. Declarat orash in 1968 data pina la care sa numit TushnadBai.

GEOAGIUBAI sat in com. Geoagiu jud. Hunedoara; statziune balneoclimaterica cu izvoare minerale bicarbonatate calcice magneziene mezotermale (29315°C) hipotone recomandate recomandate in tratamentul afectziunilor digestive hepatice etc.

MALNASHBAI sat in com. Malnash jud. Covasna statziune balneoclimaterica de interes general sitaut la 505 m alt. in defileul Oltului care separa Mtzii Bodoc de Mtzii Baraolt la 22 km N de municipiul Sfantu Gheorghe. Statzie de c. f. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase feruginoase bicarbonatate sodice calcice magneziene folosite in cura interna pentru tratarea afectziunilor tubului digestiv (gastrice cronice) a celor hepatobiliare (dischinezie biliara colecistite hepatita cronica pancreatita cronica) a bolilor metabolice shi de nutritzie (diabet zaharat).