14 definiții pentru dăndănaie
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (2)
- relaționale (2)
- argou (1)
Explicative DEX
DĂNDĂNÁIE, dăndănăi, s. f. (Reg.) 1. Tărăboi, tămbălău. 2. Poznă, boroboață; dănănaie (1). [Var.: dandanáie s. f.] – Dandana + suf. -aie.
DĂNDĂNÁIE, dăndănăi, s. f. (Reg.) 1. Tărăboi, tămbălău. 2. Poznă, boroboață; dănănaie (1). [Var.: dandanáie s. f.] – Dandana + suf. -aie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dăndănáie sf [At: CREANGĂ, P. 67 / Pl: ~nắi / E: dandana + -aie] 1 (Reg) Poznă1. 2 (Fam) Dănănaie1 (2). 3 (Fam) Scandal. 4 (Reg) Ciudățenie1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂNDĂNÁIE, dăndănăi, s. f. (Regional) 1. Tărăboi, tămbălău, dandana (1). A fost dăndănaia dracului, intră iarăși în vorbă Turcu. Roaiba, cînd a auzit una cu asta, a bătut-o pe sor’sa. PAS, L. I 293. 2. Boroboață, poznă; năzdrăvănie, comedie, minunăție mare, dandana (2). Boieriul, cînd mai vede și astă dăndănaie, crapă de ciudă. CREANGĂ, P. 67.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂNDĂNÁIE ~ăi f. reg. 1) Faptă care trezește mirare; bazaconie. 2) Gălăgie mare; tămbălău; tălălău. [Sil. -na-ie] /dandana + suf. ~aie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăndănáĭe V. dănănaĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DANDANÁIE s. f. v. dăndănaie.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DANDANÁIE s. f. v. dăndănaie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dandanáie sf vz dăndănaie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dandănáie sf vz dăndănaie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dănănáĭe f., pl. ăĭ (d. dădănăĭesc. V. bănănaĭe). Munt. Fam. Comedie, minunăție, extravaganță: mare dănănaĭe și asta! – Și dăndănaĭe (Mold.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
dăndănáie (reg.) s. f., art. dăndănáia, g.-d. art. dăndănắii; pl. dăndănắi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăndănáie s. f. (sil. -na-ie-), art. dăndănáia; pl. dăndănăi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
DĂNDĂNÁIE s. v. balamuc, boroboață, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, larmă, năzbâție, năzdrăvănie, pocinog, poznă, scandal, șotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăndănaie s. v. BALAMUC. BOROBOAȚĂ. GĂLĂGIE. HĂRMĂLAIE. HUIET. ISPRAVĂ. LARMĂ. NĂZBÎTIE. NĂZDRĂVĂNIE. POCINOG. POZNĂ. SCANDAL. ȘOTIE. TĂMBĂLĂU. TĂRĂBOI. TEVATURĂ. TRĂSNAIE. TUMULT. VACARM. VUIET. ZARVĂ. ZGOMOT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Argou
dăndănaie, dăndănăi s. f. 1. ciudățenie, năzdrăvănie 2. întâmplare neplăcută; încurcătură
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -na-ie
| substantiv feminin (F131) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F133) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
dăndănaie, dăndănăisubstantiv feminin
-
- A fost dăndănaia dracului, intră iarăși în vorbă Turcu. Roaiba, cînd a auzit una cu asta, a bătut-o pe sor’sa. PAS, L. I 293. DLRLC
-
-
- Boieriul, cînd mai vede și astă dăndănaie, crapă de ciudă. CREANGĂ, P. 67. DLRLC
-
etimologie:
- dandana + sufix -aie. DEX '09 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.