7 definiții pentru tălălău (larmă)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂLĂLẮU s. n. (Reg.) Zgomot, larmă, tărăboi. – Et. nec.

TĂLĂLẮU s. n. (Reg.) Zgomot, larmă, tărăboi. – Et. nec.

tălălău1 sn [At: CADE / V: (reg) tărărău, tol~ / Pl: ~laie / E: tălălăi1 + -ău] (Reg) Tărăboi (1).

TĂLĂLẮU2 s. n. Zgomot, larmă, tărăboi. Niște cătane făceau un tălălău, de se auzea din drum. PAMFILE, VĂZD. 113. Boierul îl aștepta-n portiță c-o bîtă bună și dă, dă pînă se strînseră vecinii-n tălălăul lor. RETEGANUL, P. III 29.

TĂLĂLẮU1 n. pop. Gălăgie mare; tămbălău; dandana. /Orig. nec.

tălălắŭ adj. m. (cp. cu tămbălăŭ și teleleŭ). Lălîŭ, bleg: om tălălăŭ (V. tanăŭ). S. n., pl. ăĭe. Tămbălăŭ, gălăgie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tălălắu (tărăboi) (reg.) s. n., art. tălălắul

tălălău (larmă) s. n., art. tălălăul; pl. tălăláie

Intrare: tălălău (larmă)
tălălău1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tălălău
  • tălălăul
  • tălălău‑
plural
  • tălălaie
  • tălălaiele
genitiv-dativ singular
  • tălălău
  • tălălăului
plural
  • tălălaie
  • tălălaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tălălău, tălălaiesubstantiv neutru

  • 1. regional Dandana, larmă, tămbălău, tărăboi, zgomot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Niște cătane făceau un tălălău, de se auzea din drum. PAMFILE, VĂZD. 113. DLRLC
    • format_quote Boierul îl aștepta-n portiță c-o bîtă bună și dă, dă pînă se strînseră vecinii-n tălălăul lor. RETEGANUL, P. III 29. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.