18 definitzii pentru discorda
din care- explicative (13)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DISCORDÁ pers. 3 discordeaza vb. I. 1. Intranz. A fi in discordantza a nu concorda a nu se potrivi. 2. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A se dezacorda. Din fr. discorder lat. discordare.
DISCORDÁ pers. 3 discordeaza vb. I. 1. Intranz. A fi in discordantza a nu concorda a nu se potrivi. 2. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A se dezacorda. Din fr. discorder lat. discordare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
discordá [At: HELIADE O. II 376 / V: (inv) des~ / Pzi: 3 ~deáza (rar) discórda / E: fr discorder lat discordare] 1 vr (Inv; d. instrumentele muzicale cu coarde pex d. coardele instrumentelor) A se dezacorda. 2 vr (D. corpuri sau d. mushchii corpului aflatzi in stare de incordare) A se destinde. 3 vi A fi in discordantza (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISCORDÁ pers. 3 discordeaza shi (mai rar) discórda vb. I. 1. Intranz. (In opozitzie cu concorda) A fi in discordantza a distona a nu se armoniza a nu se potrivi. 2. Refl. (Invechit despre instrumente muzicale cu coarde sau despre coardele instrumentelor; in opozitzie cu acorda) A se dezacorda. Sau discordat ghitara!... Pas acum deo acordeaza cu minile inghetzate. ALECSANDRI T. I 78. ◊ Fig. Anul 1848... Toata lumea se arunca in arena politica. Lira lui Lamartine se discorda shi telescopul lui Arago prinse ceatza. NEGRUZZI S. I 335. 3. Tranz. (In opozitzie cu incorda) A relaxa a slabi tensiunea a destinde. A discorda un arc. ◊ Fig. O moliciune subita i discordeaza totzi nervii. VLAHUTZA O. A. III 93. Un sentiment de dureroasa izolare i intuneca mintea i discorda vointza. id. ib. 142. ◊ Refl. Dinu se lasa iar pe pintece intinzinduse k un sharcare se discordeaza. SADOVEANU O. III 163. Varianta: descordá vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISCORDÁ vb. I. 1. intr. A nu concorda a nu se potrivi. ♦ A fi discordant lipsit de armonie 2. tr. A relaxa a destinde. [P.I. 3 deaza shi (rar) da. Var. descorda vb. I. / < fr. discorder it. lat. discordare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISCORDÁ vb. I. intr. a nu concorda a nu se potrivi. ◊ a fi discordant. II. tr. a relaxa. II. refl. (despre instrumente muzicale cu coarde) a se dezacorda. (< fr. discorder lat. discordare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A DISCORDÁ ~éz 1. intranz. A fi in discordantza; a distona; a dezacorda. 2. tranz. (instrumente muzicale cu coarde) A face sa se dezacordeze; a dezacorda. /<fr. discorder lat. discordare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DISCORDÁ pers. 3 se ~eáza intranz. (despre instrumente muzicale) Ashi pierde constantza tonurilor; a se dezacorda. /<fr. discorder lat. discordare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
discordà v. a fi discordant: s’a discordat chitara AL.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
descorda v vz discorda
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESCORDÁ vb. I v. discorda.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESCORDÁ vb. I. v. discorda.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
DESCORDÁ vb. I. v. discorda.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
* discordéz v. tr. (d. coarda dupa a acorda; lat. discordare a fi in dezacord). Stric acordu dezacordez: a discorda o chitara. V. destrun.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
discordá (a ~) vb. ind. prez. 3 discordeáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
discordá vb. ind. prez. 3 sg. discordeáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DISCORDÁ vb. (MUZ.) a se dezacorda. (Un instrument care sa ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DISCORDA vb. a se dezacorda. (Un instrument care sa ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A discorda ≠ a acorda a armoniza a concorda
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT4) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT201) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT4) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
discordaverb
- 2. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A se dezacorda. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Sau discordat ghitara!... Pas acum deo acordeaza cu minile inghetzate. ALECSANDRI T. I 78. DLRLC
- Anul 1848... Toata lumea se arunca in arena politica. Lira lui Lamartine se discorda shi telescopul lui Arago prinse ceatza. NEGRUZZI S. I 335. DLRLC
-
-
- A discorda un arc. DLRLC
- O moliciune subita i discordeaza totzi nervii. VLAHUTZA O. A. III 93. DLRLC
- Un sentiment de dureroasa izolare i intuneca mintea i discorda vointza. VLAHUTZA O. A. III 142. DLRLC
- Dinu se lasa iar pe pintece intinzinduse k un sharcare se discordeaza. SADOVEANU O. III 163. DLRLC
-
etimologie:
- discorder DEX '09 DEX '98 DN
- discordare DEX '09 DEX '98 DN