DAIREÁ dairele s. f. Instrument muzical popular oriental de percutzie asemanator cu tamburina format dintro piele de toba intinsa pe un cerc de lemn prevazut in interior cu discuri metalice shi folosit la marcarea ritmului. [Var.: dairá s. f.] Din tc. daire.^[1]

daireá sf [At: BELDIMAN E. 86/34 / V: (inv) daerá daer~ (pl: daeréle shi daeréri) daiereá ra daireá (reg) daiareá dará deireá dereá / Pl: ~ele / E: tc daire] 1 (Inv) Suita. 2 Instrument muzical oriental de percutzie asemanator tamburinei alcatuit dintrun cerc de lemn acoperit cu piele shi prevazut cu discuri metalice folosit mai ales la marcarea ritmului.

DAIREÁ dairele s. f. Instrument muzical popular oriental de percutzie asemanator cu tamburina format dintro piele de toba intinsa pe un cerc de lemn prevazut in interior cu discuri metalice shi folosit la marcarea ritmului. [Var.: dairá s. f.] Din tc. daire.

DAIREÁ dairele s. f. Instrument muzical alcatuit dintrun cerc lat de lemn impodobit cu clopotzei shi acoperit in partea superioara cu o piele bine intinsa care se bate cu degetele. V. tamburina. Tarafurile cintau din toate puterile zbirniind shi sunind din dairele. CARAGIALE P. 156. De jur imprejurul lui nishte tinere curtene unele cu harfe altele cu alaute shi dairele gata sa inceapa a cinta shi toate de o frumusetze nespusa. CARAGIALE O. III 67. Pronuntzat: dairea. Variante: dairá (IOSIF V. 80 ODOBESCU S. III 111) daiereá (ISPIRESCU U. 44) s. f.

DAIREÁ ~éle f. Instrument muzical de percutzie oriental constand dintro toba portativa de dimensiuni mici cu pielea intinsa pe o singura parte prevazut de jur imprejur cu placi de metal sau cu zurgalai; tamburina. [Sil. dairea] /< turc. daire

daireà f. toba cu clopotzei ce bat tziganii ursari cand joaca ursul. [Turc. DAIRE].

daera sf vz dairea

daerea sf vz dairea

daiarea sf vz dairea

daierea sf vz dairea

daira sf vz dairea

dairea sf vz dairea

DAIEREÁ s. f. v. dairea.

dairá shi daĭrá f. pl. ale shi (vechĭ) daireá f. pl. ele (turc. [d. ar.] daĭire; ngr. dairés sirb. daira). Un instrument muzical compus dintr’o pele intinsa pe o vacalie shi care uneori shi nishte tinichele zuruitoare. Il intrebuintzeaza ursariĭ shi dansatoarele. V. timpina.

daireá (dai) s. f. art. daireáua g.d. art. dairélei; pl. dairéle art. dairélele

daireá s. f. (sil. dairea) art. daireáua g.d. art. dairélei; pl. dairéle

DAIREÁ s. (MUZ.) (reg.) vuvuitoare (Olt.) vuva (inv.) tampina. (~ este un instrument muzical de percutzie.)

DAIREA s. (MUZ.) (reg.) vuvuitoare (Olt) vuva (inv.) timpina. (~ este un instrument muzical de percutzie.)

daireá (dairéle) s. f. Instrument asemanator cu tamburina. Mr. megl. daire. Tc. daire (SHeineanu II 152) cf. alb. sb. dairé bg. daeré.

dairea instrument de percutzie asemanator tamburinei* format dintro membrana intinsa pe un cerc (obada) de lemn in care sunt introduse din loc in loc mici discuri metalice. Instrumentistul loveshte membrana agita cercul sau aluneca degetul peste membrana producand sunete prin vibratzia membranei la care se alatura sunetelor discurilor metalice. Este de origine persana shi avea rol de imprimare a ritmului in dans.

DAIRÁ sau DAIREÁ (< tc.) s. f. Instrument muzical popular oriental de percutzie asemanator tamburinei alcatuit dintrun cerc de lemn acoperit cu piele shi prevazut cu discuri metalice folosit la marcarea ritmului. In Romania este specific Dobrogei.