covarshi [At: VARLAAM C. 27/1 / V: ~var~ ~roshi / Pzi: ~shesc / E: ns cf cu varf shi (indesat)] 1 vt A depashi cu mult k numar k fortza etc. 2 vt A intrece (k masura valoare). 3 vt A lasa in urma pe cineva. 4 vi A fi superior. 5 vi A pune varf la toate. 6 vi (Inv) A excela in ceva. 7 vi (Inv) A se distinge prin ceva. 8 vt (Inv) A se ridica trecand peste varful unei inaltzimi. 9 vi (Inv) A trece peste ceva. 10 vt (Inv) A depashi un obstacol. 11 vt (Inv) A depashi limita a ceva. 12 vt (Inv; d. proiectile) A trece pe deasupra tzintei. 13 vt A exceda. 14 vt (Inv; d. ape) A se revarsa acoperind malul. 15 vi (Inv) A deborda. 16 vt (Inv) A ineca. 17 vt (Inv) A cotropi. 18 vt (Inv) A acoperi de... 19 vt (Inv) A copleshi. 20 vt (Inv) A invinge. 21 vt (Inv) A supune. 22 vt (Inv) A intrece pe cineva la vorba Si: (pfm) a dovedi.

A COVARSHÍ ~ésc tranz. 1) A depashi cu mult (din punctul de vedere al dimensiunii cantitatzii etc.). 2) rar A bate intro lupta sau intro intrecere; a birui; a invinge; a bate. /cu + varf

covarshì 1. a intrece a fi mai presus; 2. a trece masura a incarca. [Fuziune din co(prinde) shi (sa)varshi].

COVIRSHÍ covirshesc vb. IV. Tranz. A depashi a intrece (in masura numar valoare fortza etc.); p. ext. a copleshi a invinge a birui. Minia omului poate covirshi toate. SADOVEANU Z. C. 104. Singuri mergeau alaturi cu sufletele covirshite de fericire. SADOVEANU O. IV 76. Fericirea covirsheshte toate celelalte simtziri. ODOBESCU S. I 142.

covirshésc v. tr. (vsl. vrŭšiti cu prefixu kŭ rus. kŭ ko spre. V. virf). Intrec dobor: Turciĭ venise la Valea Alba cu fortze covirshitoare dar Moldoveniĭ nu refuzara lupta; cheltuĭelile covirshesc veniturile.

covarshí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. covarshésc imperf. 3 sg. covarsheá; conj. prez. 3 sa covarsheásca

covarshí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. covarshésc imperf. 3 sg. covarsheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. covarsheásca

COVARSHÍ vb. 1. v. copleshi. 2. a(l) copleshi a(l) impresura a(l) napadi a(l) prinde. (Il ~ gandurile.) 3. v. razbi. 4. v. napadi. 5. v. intrece.

COVIRSHI vb. 1. a(l) copleshi a(l) cuprinde a(l) impovara a(l) napadi a(l) razbi (pop.) a(l) prididi (inv.) a(l) supune (fig.) a(l) apasa a(l) dobori a(l) rapune. (Lau ~ necazurile grijile.) 2. a(l) copleshi a(l) impresura a(l) napadi a(l) prinde. (Il ~ gindurile.) 3. a(l) ajunge a(l) birui a(l) copleshi a(l) cuprinde a(l) infringe a(l) invinge a(l) podidi a(l) prinde a(l) razbi a(l) toropi (inv.) a(l) preacovirshi (fig.) a(l) dobori a(l) lovi. (La ~ somnul oboseala.) 4. a copleshi a napadi a umple (fig.) a inunda. (Lacrimile o ~.) 5. a depashi a intrece. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.)

covirshí (shésc ít) vb. 1. A depashi. 2. A da pe dinafara a trece peste. 3. A inunda a invada. 4. A copleshi. 5. A invinge a supune a domina. Se pare k trebuie plecat de la un sl. *povrŭšiti „a copleshi”. Sa produs desigur o schimbare de prefix k in covirni › povirni probabil sub influentza lui cotropi sau a expresivitatzii mai mari a lui co. Cf. virf. Dupa Pushcariu Dacor. VI 313 shi DAR de la expresia rom. cu virf „plin”; pe linga diferite dificultatzi insa acest tip de compunere ar fi ciudat in rom. Dupa Scriban din sl. vrŭšiti cu prefix ku. Der. covirshitor adj. (copleshitor; prea puternic).