covirshí (shésc ít) vb. 1. A depashi. 2. A da pe dinafara a trece peste. 3. A inunda a invada. 4. A copleshi. 5. A invinge a supune a domina. Se pare k trebuie plecat de la un sl. *povrŭšiti „a copleshi”. Sa produs desigur o schimbare de prefix k in covirni › povirni probabil sub influentza lui cotropi sau a expresivitatzii mai mari a lui co. Cf. virf. Dupa Pushcariu Dacor. VI 313 shi DAR de la expresia rom. cu virf „plin”; pe linga diferite dificultatzi insa acest tip de compunere ar fi ciudat in rom. Dupa Scriban din sl. vrŭšiti cu prefix ku. Der. covirshitor adj. (copleshitor; prea puternic).