16 definitzii pentru calici (vb.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CALICÍ calicesc vb. IV. 1. Intranz. refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina calic (1); a saraci. ♦ Intranz. (Inv.) A cershi. 2. Refl. A se zgarci2. 3. Tranz. shi refl. (Inv. shi reg.) A (se) ologi a (se) schilodi. Din calic.

CALICÍ calicesc vb. IV. 1. Intranz. refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina calic (1); a saraci. ♦ Intranz. (Inv.) A cershi. 2. Refl. A se zgarci2. 3. Tranz. shi refl. (Inv. shi reg.) A (se) ologi a (se) schilodi. Din calic.

calicí [At: URECHE ap. LET. I 101/29 / V: cal~ / Pzi: ~cesc / E: calic] 12 vir A deveni sau a face sa devina calic (4) Si: a (se) schilodi. 34 vir A deveni sau a face sa devina calic (1) Si: saraci. 56 vir A cershi. 7 vr A se zgarci.

CALICÍ calicesc vb. IV. 1. Tranz. (in regimurile de exploatare) A face pe cineva calic (1) al saraci al aduce la sapa de lemn. Nici nu vrei sa stai cu noi de vorba dupa ce neai calicit. CAMILAR N. II 93. Neica frate mai calicit! Atita aveam pentru hrana copiilor: un cal shi o carutza. PAS L. I 287. Ce faci voda? Ce gindeshti Pe la noi de cind traieshti? Pe la noi de cind venishi TZara toata calicishi. LIT. ANTIMONARHICA 110. ◊ Intranz. De cind nea oropsit Mai de tot am calicit. TEODORESCU P. 552. ◊ Refl. Tudorel cami saracea Tudorel se calicea. TEODOPESCU P. P. 670. 2. Refl. A nu se indura sa dea banul din punga a fi zgircit. SHin casa te caliceshti pina la lescaie. CARAGIALE O. III 36. 3. Intranz. (Invechit) A cershi. Vazui copiii pe ulitzi calicind. NEGRUZZI S. II 236. 4. Tranz. (Regional) A schilavi a ologi. (Refl.) Zgaiba... sapa tot piciorul... shi se caliceshte vita de isprava. La TDRG.

CALICÍ calicesc vb. IV. 1. Intranz. refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina calic (1).Intranz. (Inv.) A cershi. 2. Refl. A se lacomi; a se zgarci. 3. Tranz. intranz. shi refl. (Inv. shi reg.) A ologi. Din calic.

A CALICÍ ~ésc 1. tranz. A face sa se caliceasca. 2. intranz. rar A umbla cu cershitul; a cershi. /Din calic

A SE CALICÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni calic; ashi pierde integritatea fizica; a se schilodi; a se mutila; a se schilavi. 2) A deveni sarac; ashi pierde averea; a saraci; a se ruina; a scapata. 3) A manifesta zgarcenie; a se scumpi; a se zgarci. /Din calic

CALICI vb. (Mold .) A ologi; a ciunti. De mini shi de picioare i calicea. URECHE. Stapinii . . . calicesc cu batai cumplite. BUCOAVNA 1795 49v. Etimologie: calic + suf. i; cf. rus. kalĕčitĭ. Vezi shi calic.

calicì v. 1. Mold. a saraci; neamul tau sa caliceasca POP.; 2. refl. a cershi: a se calici la cineva; 3. a fi sgarcit: se caliceshte sa cheme un doctor.

calicesc ~easca a [At: I. CR. I 53 / Pl: ~eshti / E: calic + esc] 1 Care provine de la calic (1). 2 Specific calicului (1). 3 Care apartzine calicului (1). 4 Care se refera la calic (1). 5 De calic (1).

2) calicésc v. tr. Fam. Schilodesc ologesc lovesc raŭ: Auleŭ! M’aĭ calicit! Prefac in calic. Saracesc aduc la saracie: razboĭu a calicit tzara. V. intr. Ajung sarac: cartoforu a calicit. Cershesc: umbla calicind. V. refl. Ma milogesc ma rog umilit. Ma scumpesc ma chirinogesc ma arat zgircit.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

calicí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. calicésc imperf. 3 sg. caliceá; conj. prez. 3 sa caliceásca

calicí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. calicésc imperf. 3 sg. caliceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. caliceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CALICÍ vb. 1. v. lacomi. 2. v. saraci.

CALICÍ vb. v. cere cershi milogi ologi schilodi.

CALICI vb. 1. a se lacomi a se scumpi a se zgirci (prin nordvestul Munt. shi nordestul Olt.) a se pungi. (Nu te mai ~ atita.) 2. a se ruina a saraci a scapata (inv. shi reg.) a sarmani (inv.) a meseri a misheli a (se) mofluzi a (se) stinge (fam.) a (se) decava (fig.) a (se) toca a (se) usca. (A ~ de tot nu mai are nimic.)

calici vb. v. CERE. CERSHI. MILOGI. OLOGI. SCHILODI.

Intrare: calici (vb.)
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • calici
  • calicire
  • calicit
  • calicitu‑
  • calicind
  • calicindu‑
singular plural
  • caliceshte
  • calicitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • calicesc
(sa)
  • calicesc
  • caliceam
  • calicii
  • calicisem
a II-a (tu)
  • caliceshti
(sa)
  • caliceshti
  • caliceai
  • calicishi
  • caliciseshi
a III-a (el, ea)
  • caliceshte
(sa)
  • caliceasca
  • calicea
  • calici
  • calicise
plural I (noi)
  • calicim
(sa)
  • calicim
  • caliceam
  • caliciram
  • caliciseram
  • calicisem
a II-a (voi)
  • calicitzi
(sa)
  • calicitzi
  • caliceatzi
  • caliciratzi
  • caliciseratzi
  • calicisetzi
a III-a (ei, ele)
  • calicesc
(sa)
  • caliceasca
  • caliceau
  • calicira
  • calicisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

calici, calicescverb

  • 1. intranzitiv reflexiv tranzitiv A deveni sau a face sa devina calic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: saraci
    • format_quote Nici nu vrei sa stai cu noi de vorba dupa ce neai calicit. CAMILAR N. II 93. DLRLC
    • format_quote Neica frate mai calicit! Atita aveam pentru hrana copiilor: un cal shi o carutza. PAS L. I 287. DLRLC
    • format_quote Ce faci voda? Ce gindeshti Pe la noi de cind traieshti? Pe la noi de cind venishi TZara toata calicishi. LIT. ANTIMONARHICA 110. DLRLC
    • format_quote De cind nea oropsit Mai de tot am calicit. TEODORESCU P. 552. DLRLC
    • format_quote Tudorel cami saracea Tudorel se calicea. TEODOPESCU P. P. 670. DLRLC
  • 2. reflexiv A se zgarci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote SHin casa te caliceshti pina la lescaie. CARAGIALE O. III 36. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv invechit regional A (se) ologi a (se) schilodi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Zgaiba... sapa tot piciorul... shi se caliceshte vita de isprava. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • calic DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.