optziuni
  • info

14 definitzii pentru buimaci

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BUIMACÍ buimacesc vb. IV. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina buimac. Din buimac.

BUIMACÍ buimacesc vb. IV. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina buimac. Din buimac.

buimací vtr [At: BELDMAN TR. 387 / Pzi: ~acesc / E: buimac + i] 12 A deveni (sau a face pe cineva sa devina) buimac Si: a (se) ametzi a (se) nauci a (se) ului a (se) zapaci.

BUIMACÍ buimacesc vb. IV. Refl. A deveni buimac; a se ametzi (de somn de bautura de frica etc.); a se zapaci a se nauci. Daca adormim mai rau ne buimacim de somn. SADOVEANU O. I 139. Portarul se buimacise la cele ce vedea. ISPIRESCU L. 103. Oastea... incepu a se buimaci shi a se da inapoi. ISPIRESCU M. V. 41. ◊ Tranz. Vestea neashteptata la buimacit.

BUIMACÍ buimacesc vb. IV. Refl. shi tranz. A (se) ametzi a (se) zapaci. Din buimac.

A BUIMACÍ ~ésc tranz. A face sa se buimaceasca; a zapaci; a nauci; a ului. /Din buimac

A SE BUIMACÍ ma ~ésc intranz. A deveni buimac; a nu mai shti de sine; a se nauci; a se ului; a se zapaci; a se pierde. /Din buimac

buimacì v. a nauci: portarul se buimacise de cele ce vedea ISP.

buimacésc v. tr. (d. buĭmac). Ametzesc zapacesc naucesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

buimací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. buimacésc imperf. 3 sg. buimaceá; conj. prez. 3 sa buimaceásca

buimací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. buimacésc imperf. 3 sg. buimaceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. buimaceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BUIMACÍ vb. a (se) ametzi a (se) nauci a (se) zapaci (pop.) a (se) baigui a (se) ului (reg.) a (se) habauci a (se) uimaci (Mold. Bucov. shi Transilv.) a (se) tehui (inv.) a (se) cebalui. (Sa ~ de tot!)

BUIMACI vb. a (se) ametzi a (se) nauci a (se) zapaci (pop.) a (se) biigui a (se) ului (reg.) a (se) habauci a (se) uimaci (Mold. Bucov shi Transilv.) a (se) tehui (inv.) a (se) cebalui. (Sa ~ de tot!)

A buimaci ≠ a dezmetici

A se buimaci ≠ a se dezmetici

Intrare: buimaci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buimaci
  • buimacire
  • buimacit
  • buimacitu‑
  • buimacind
  • buimacindu‑
 singular plural
  • buimaceshte
  • buimacitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • buimacesc
 (sa)
  • buimacesc
  • buimaceam
  • buimacii
  • buimacisem
a II-a (tu)
  • buimaceshti
 (sa)
  • buimaceshti
  • buimaceai
  • buimacishi
  • buimaciseshi
a III-a (el, ea)
  • buimaceshte
 (sa)
  • buimaceasca
  • buimacea
  • buimaci
  • buimacise
plural I (noi)
  • buimacim
 (sa)
  • buimacim
  • buimaceam
  • buimaciram
  • buimaciseram
  • buimacisem
a II-a (voi)
  • buimacitzi
 (sa)
  • buimacitzi
  • buimaceatzi
  • buimaciratzi
  • buimaciseratzi
  • buimacisetzi
a III-a (ei, ele)
  • buimacesc
 (sa)
  • buimaceasca
  • buimaceau
  • buimacira
  • buimacisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

buimaci, buimacescverb

  • 1. A deveni sau a face sa devina buimac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ametzi nauci ului zapaci antonime: dezmetici
    • format_quote Daca adormim mai rau ne buimacim de somn. SADOVEANU O. I 139. DLRLC
    • format_quote Portarul se buimacise la cele ce vedea. ISPIRESCU L. 103. DLRLC
    • format_quote Oastea... incepu a se buimaci shi a se da inapoi. ISPIRESCU M. V. 41. DLRLC
    • format_quote Vestea neashteptata la buimacit. DLRLC
etimologie:
  • buimac DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.