optziuni
  • info

18 definitzii pentru bocanc

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BOCÁNC bocanci s. m. Gheata din piele rezistenta cu talpa groasa. Din magh. bakancs.

bocánc sm [At: (a. 1620) DOC. ap. HEM 2815 / V: ~a (Pl: ~nce) sf ~canca (Pl: ~cance) sf bacanca (Pl: bacance) sf ~conci (Pl: ~) canci (Pl: ~) bacanci (Pl: ~) / Pl: ~nci / E: mg bakancs] 1 Gheata rezistenta pentru militari sportivi etc. facuta din piele shi cu talpa groasa. 2 (Mol; lpl) Ghete urat facute. 3 (Mol; inv) Pantof rupt. 4 (Mol; inv) Papuc rupt.

bocánc ~a a [At: I. CR. III 83 / Pl: ~nci nce / E: nct] (Reg; d. lucruri) Grosolan.

BOCÁNC bocanci s. m. Gheata rezistenta pentru militari sportivi etc. facuta din piele shi talpa groasa. Din magh. bakancs.

BOCÁNC bocanci s. m. Gheata de piele rezistenta cu talpa groasa. Cadentza bocancilor zornetul fierului Pe drumul de pulbere... Pleaca departe compania treia. BENIUC V. 76. O piatra a drumului suna in departare izbita de un bocanc. BOGZA C. O. 117. Varianta: bocánca bocanci (CAMIL PETRESCU V. 79) s. f.

BOCÁNC bocanci s. m. Gheata de piele rezistenta cu talpa groasa. Magh. bakancs.

BOCÁNC ~ci m. mai ales la pl. Gheata confectzionata din material brut shi durabil avand talpa groasa shi grea. /<ung. bakancs

bocánca sf vz bocanc

BOCÁNCA s. f. v. bocanc.

bocáncĭ (Munt.) shi bocóncĭ (Trans.) m. pl. (ung. bakancs bokancs id.). Filerĭ ghete grosolane care ajung numaĭ pina la glezne orĭ shi maĭ sus purtate de ordinar de tzaranĭ shi de soldatzĭ pedeshtrĭ: totzĭ bocanciĭ ruptzĭ (Agrb. Int. 180 shi 182). In Mold. f. art. bocincile d. un sing. bocinca.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bocánc s. m. pl. bocánci

bocánc s. m. pl. bocánci

bocanc pl. bocanci

bocanci pl.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BOCÁNC s. gheata (Transilv.) papuc (arg.) sabot. (~ de fotbalist.)

BOCANC s. gheata (Transilv.) papuc (arg.) sabot. (~ de fotbalist.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bocánc (bocánci) s. m. Gheata rezistenta botina. Var. bocanca bocinc(i) boconci. Mag. bakancs (Cihac II 483; Gáldi Dict. 109). Se spune mai ales despre incaltzamintea folosita in armata fapt pentru care cuvintul este cunoscut in toate regiunile. Der. bocincar s. m. (cizmar).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se rasti la bocanci expr. (glum.) a vomita.

Intrare: bocanc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocanc
  • bocancul
  • bocancu‑
plural
  • bocanci
  • bocancii
genitiv-dativ singular
  • bocanc
  • bocancului
plural
  • bocanci
  • bocancilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocanca
  • bocanca
plural
  • bocanci
  • bocancile
genitiv-dativ singular
  • bocanci
  • bocancii
plural
  • bocanci
  • bocancilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

bocanc, bocancisubstantiv masculin

  • 1. Gheata din piele rezistenta cu talpa groasa. DEX '09 DLRLC
    sinonime: gheata papuc sabot
    • format_quote Cadentza bocancilor zornetul fierului Pe drumul de pulbere... Pleaca departe compania treia. BENIUC V. 76. DLRLC
    • format_quote O piatra a drumului suna in departare izbita de un bocanc. BOGZA C. O. 117. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.