sabot sm [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~oți / E: fr sabot] 1 Încălțăminte făcută dintr-o bucată de lemn scobit. 2 (Pex) Încălțăminte cu talpa groasă (de lemn), fără călcâi și cu fețele din piele, din cauciuc sau din material textil, folosită de obicei ca mijloc de protecție în anumite profesiuni. 3 (Arg) Bocanc de fotbal. 4 (Teh) Piesă metalică fixată la capătul inferior al unui pilon, pentru a împiedica strivirea acestuia când este bătut în pământ Si: papuc². 5 Piesă care se fixează la capătul inferior al unor coloane tubulare (țevi sau burlane) sau al unor dispozitive de curățare a sondei, având rol de protecție și de ghidaj în timpul introducerii lor în gaura de sondă ori de element de dislocare a depunerii de la talpa acesteia. 6 Capătul de jos al săgeții șteampului. 7 (Șîs ~ de cale) Dispozitiv, așezat pe una dintre cele două șine de cale ferată, pentru a frâna sau a opri vagoanele (aflate în manevră). 8 (Șîs ~ de fier, ~ de frână) Organ principal al unei frâne cu fricțiune, care are rol de a încetini sau de a opri mișcarea unui autovehicul, a unei mașini-unelte etc. 9 Organ al mașinilor agricole de recoltat, destinat rezemării de sol a aparatului de tăiere și reglării înălțimii de tăiere a plantelor Si: patină².

SABÓT, saboți, s. m. 1. (Rar, mai ales la pl.) Încălțăminte primitivă făcută din lemn scobit. Drumul din Polonia în Cehoslovacia l-am făcut pe jos, cu picioarele încălțate în niște saboți grei de lemn. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 9/6. 2. Îmbrăcăminte metalică fixată ca protecție în vîrful unui pilot de lemn sau de beton care trebuie înfipt în pămînt; papuc. ♦ Organ de mașină constituit dintr-o piesă de lemn sau de metal, care, prin frecare de o roată sau de o tobă solidară cu o roată, servește la frînarea vehiculelor, a aparatelor de ridicat etc. ♦ (Determinat prin «de cale») Piesă de metal care se așază în stații pe una dintre șinele căii ferate, pentru frînarea vagoanelor în timpul manevrei lor.

SABÓT s.m. 1. Papuc făcut dintr-o singură bucată de lemn. 2. Înveliș metalic care se fixează în vârful unui pilot de lemn, de beton etc. pentru ca acesta să poată pătrunde mai ușor în pământ. ♦ Piesă de metal, de lemn etc. folosită pentru frânarea prin frecare a roților, a aparatelor de ridicat etc. [< fr. sabot].

SABÓT s. m. 1. (pl.) încălțăminte din lemn (scobit). ◊ încălțăminte de protecție cu talpă de lemn. 2. înveliș metalic în vârful unui pilot de lemn, de beton etc. pentru ca acesta să poată pătrunde mai ușor în pământ. 3. piesă de metal, de lemn etc. pentru frânarea prin frecare a roților. 4. organ al unei mașini agricole de recoltat, pentru rezemarea pe sol a aparatului de tăiere a plantelor. (< fr. sabot)

SABÓT ~ți m. 1) mai ales la pl. Obiect de încălțăminte confecționat dintr-o bucată de lemn scobit sau dintr-o talpă de lemn cu față de piele groasă. 2) Înveliș metalic fixat pe vârful ascuțit al unui pilon (de lemn sau de beton) pentru a-l proteja și pentru a pătrunde mai ușor în pământ. 3) Piesă care servește ca organ principal la o frână cu fricțiune. ~ de frână. 4) Dispozitiv montat pe o șină de cale ferată pentru frânarea vagoanelor. /<fr. sabot

sabót s. m., pl. sabóți

sabót s. m., pl. sabóți

SABÓT s. 1. v. papuc. 2. v. șiu.

SABÓT s. v. bocanc, gheată.

SABOT s. (TEHN.) papuc. (~ la un pilon.)

sabot s. v. BOCANC. GHEATĂ.