26 de definiții pentru benghi / zbenghi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BENGHI s. n. v. zbenghi.

bénghi sn [At: FILIMON, C. I, 757 / V: -nchi, zberghi, bobenchi / Pl: ~uri, (rar) – / E: ns cf tc benek] (Pop) 1 Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. 2 (Pex) Semn. 3 Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. 4 (Îs) În -uri Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Reg) Semn în frunte din cauza unei lovituri.

BENGHI, benghiuri, s. n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s. n.] – Cf. tc. benek.

BENGHI, benghiuri, s. n. (Popular; și în forma benchi) Mic semn negru (natural sau artificial) pe trup sau, mai ales, pe obraz. V. aluniță. Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare. ALECSANDRI, P. III 88. ◊ Pată (pe obraz). Își privi mult fața-i uscată și albă... Cu două benchiuri cîrmuzii în umerii obrajilor. VLAHUȚĂ, O. A. 131. De o parte și de alta i se grămădiră sub tîmple două benghiuri de-o roșeață ca de cîrmuz. VLAHUȚĂ, O. A. 142. ◊ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să-l ferească de deochi. Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-si prăpădească odorul! CREANGĂ, 35. – Pronunțat monosilabic. – Variante: benchi, zbenghi (ODOBESCU, S. II 504, GHICA, S. 66) s. n.

BENGHI, benghiuri, s. n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să-l ferească de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s. n.] – Tc. benek.

BENGHI ~uri n. pop. Pată mică de culoare neagră pe obraz sau pe corp. /<turc. benek

benghĭ și (Munt.) zbenghĭ n. pl. urĭ (turc. benk, benek, pată, benghĭ; bg. benka, neg). Pată artificială făcută pe față, precum: o alunică artificială pe care și-o făceaŭ odinioară femeile închipuindu-șĭ c’ar fi maĭ frumoase, mînjiturĭ pe care țărancele le fac copiilor ca să-ĭ ferească de deochĭ, petele de pe fața clovnilor ș.a. Zbenghĭ, un joc cu arșicele. – Și benchĭ (Mold. nord).

BENCHI s. n. v. zbenghi.

ZBENGHI, zbenghiuri, s. n. (Fam.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, benghi s. n.] – Cf. tc. benek.

benchi sn vz benghi

zbenchi sn vz zbenghi

zbeng2 sn vz zbenghi[1] corectată

  1. În original, tipărit greșit: vz zbenhi LauraGellner

zbenghi sn [At: GHICA, S. I, 66 / V: (reg) zbeng, zbenchi (S și: sbenchi) / S și: sb~ / Pl: ~uri / E: z- + benghi] (Pop) 1 Semn (natural) pe piele (mai ales pe obraz) Si: (pop) benghi (1). 2 (Pgn) Pată. 3 (În superstiții) Semn făcut pe fruntea copiilor pentru a fi feriți de deochi Si: benghi (3). 4 (Pex; rar) Pată (1).

zbenghi s.n. (pop.) Semn natural sau artificial pe piele, mai ales pe obraz; gener. pată; (pop.) benghi. • pl. -uri. /z-- + benghi.

BENCHI s. n. v. benghi.

BENCHI s. n. v. benghi.

BENCHI s. n. v. benghi.

ZBENGHI s. n. v. benghi.

ZBENGHI s. n. v. benghi.

ZBENGHI s. n. v. benghi.

benghiu (sbenghiu) n. 1. bucățică de taftă neagră ce femeile își puneau pe față ca s’arate mai albe: obrazul dres cu roșu și ’mpestrițat cu benghiuri AL.; 2. fig. pată sau semn negru: glodu ’ți lipește benghiuri pe nas AL.; 3. pată neagră făcută în fruntea copiilor mici, cu cerneală ori cu funingine, ca prezervativ în contra deochiului: mama îi făcea câte un benghiu boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul Cr. 4. o varietate a jocului în arșice: jocul în sbenghiu ISP. [Turc. BENK, lit. pată].

sbenghiu n. V. benghiu.

benchĭ v. benghĭ.

zbenghĭ, V. benghĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

benghi / zbenghi (fam.) s. n., pl. bénghiuri / zbénghiuri

benghi s. n., pl. bénghiuri

zbenghi (pată) (pop.) s. n., pl. zbénghiuri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bénghi (bénghiuri), s. n. – Aluniță naturală sau artificială. – Var. benchi, sbenghi; benic, s. n. (atlaz punctat). Tc. benek „aluniță” (Șeineanu, II, 46; Lokotsch 288). Pentru benic, cf. Șeineanu, II, 17. Introdus în sec. XVI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zbenghi, zbenghiuri s. n. (er.) clitoris.

Intrare: benghi / zbenghi
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benghi
  • benghiul
  • benghiu‑
plural
  • benghiuri
  • benghiurile
genitiv-dativ singular
  • benghi
  • benghiului
plural
  • benghiuri
  • benghiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbenghi
  • zbenghiul
  • zbenghiu‑
plural
  • zbenghiuri
  • zbenghiurile
genitiv-dativ singular
  • zbenghi
  • zbenghiului
plural
  • zbenghiuri
  • zbenghiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • benchi
  • benchiul
  • benchiu‑
plural
  • benchiuri
  • benchiurile
genitiv-dativ singular
  • benchi
  • benchiului
plural
  • benchiuri
  • benchiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

benghi, benghiuri / zbenghi, zbenghiurisubstantiv neutru

  • 1. familiar Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. DLRM DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare. ALECSANDRI, P. III 88. DLRLC
    • 1.1. Pată (pe obraz). DLRLC
      • format_quote Își privi mult fața-i uscată și albă... Cu două benchiuri cîrmuzii în umerii obrajilor. VLAHUȚĂ, O. A. 131. DLRLC
      • format_quote De o parte și de alta i se grămădiră sub tîmple două benghiuri de-o roșeață ca de cîrmuz. VLAHUȚĂ, O. A. 142. DLRLC
    • 1.2. (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. DLRLC DEX '09 DLRM
      • format_quote Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-si prăpădească odorul! CREANGĂ, 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.