17 definitzii pentru belea

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BELEÁ belele s. f. (Fam.) Intamplare neprevazuta care aduce necaz; pacoste bucluc. ◊ Expr. A da de belea = a avea o suparare un necaz. ♦ Fiintza care provoaca numai neplaceri necazuri incurcaturi. Din tc. bela.

BELEÁ belele s. f. (Fam.) Intamplare neprevazuta care aduce necaz; pacoste bucluc. ◊ Expr. A da de belea = a avea o suparare un necaz. ♦ Fiintza care provoaca numai neplaceri necazuri incurcaturi. Din tc. bela.

belea sf [At: NECULCE ap. LET. II 339/7 / Pl: ~ele / E: tc bela cf satarabela urdubelea] 1 Intamplare neprevazuta care aduce necaz (shi de care scapi greu) Si: pacoste napasta (ivp) potca bucluc (inv) lipca bacala satara. 2 Persoana care provoaca neplaceri incurcaturi. 3 (Ie) A da de ~ A avea o suparare un necaz. 4 (Rar; pop) Menstruatzie.

BELEÁ belele s. f. Intimplare (neprevazuta) care pricinuieshte neplaceri shi de care scapi cu greu; necaz neplacere incurcatura daravera pacoste bucluc. TZaranii au biruri de plata belele Mariasashi numara pungile grele. TULBURE V. R. 39. Cine nare gindurile lui shi belelele lui? PAS L. I 81. K sa ma scape de belea mau trimes la stina in dumbrava Agapiei. CREANGA A. 14. De nascultatzi vorba mea Voi atunci datzi de belea. SHEZ. IV 132. ◊ Expr. Ashi gasi (sau rar ashi capata) beleaua sau a da de belea sau ai cadea (cuiva) beleaua pe cap = a o patzi a da de necaz a da de bucluc. Mai baiete stai in ograda shi nu te mai juca in ulitza sa te calce vreo carutza shi sami mai gasesc beleaua din pricina ta! REBREANU R. II 30. Pe strada sa ma plimb e foarte frig; shi afara de asta te pomeneshti k ma incurc in vreo discutzie shimi capat beleaua. CARAGIALE O. I 241. Nu voi sami gasesc beleaua dindutzi drumul. NEGRUZZI S. I 93. A (se) viri sau a (se) baga in (sau la) belea = a intra sau a face pe cineva sa intre intro incurcatura intrun necaz. Dute cumetre Ghitza dute frate Nitza... Ma bagatzi in belea. PAS L. I 52. La grea belea ma virit iar spinul. CREANGA P. 219. ♦ (Concretizat) Sarcina povara. El era bunbucuros cai ia beleaua din batatura deoarece naveau ei ce sa manince dar inca mite sa mai dea shi oii. ISPIRESCU L. 208. ◊ (In gluma) Cite pasarele zboara Toate zic: «Bade tensoara!». Numai biata rindunea...: «Bade nutzi lua belea». SHEZ. I 103.

BELEÁ belele s. f. Neplacere necaz incurcatura bucluc. ♦ (Concr.) Sarcina povara. Tc. bela.

BELEÁ ~éle f. fam. Situatzie complicata shi neplacuta; bucluc; incurcatura. A intra intro ~. ◊ Ashi gasi ~eaua (a da de ~) a o patzi (rau). [Art. beleaua; G.D. belelei; Sil. belea] /<turc. belá

beleà f. 1. nenorocire suparare incurcatura neashteptata: a da de belea ashi gasi beleaua; 2. greutate anevoie de suferit: nu pot scapa de beleaua asta de om (v. popa belea urdubelea). [Turc. BELÁ].

beleá f. (turc. belá k merea d. mera). Nenorocire suparare incurcatura: a da de belea atzi gasi beleaŭa a scapa de belea. Fig. Om incomodant berechet: ce belea de om!

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

beleá (fam.) s. f. art. beleáua g.d. art. belélei; pl. beléle art. belélele

beleá s. f. art. beleáua g.d. art. belélei; pl. beléle

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BELEÁ s. v. ciclu menstruatzie period.

BELEA s. bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Ce ~ a cazut pe el!)

belea s. v. CICLU. MENSTRUATZIE. PERIOD.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

beleá (beléle) s. f. Lovitura necaz suparare. Mr. bilé bileaua megl. bilea. Tc. bela (Roesler 589; SHeineanu II 45; Lokotsch 194); cf. ngr. μπελιᾶς alb. belja bg. belja sb. belaj. Cf. belaliu.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

belea belele s. f. 1. (pop.) necaz ghinion. 2. (peior.) sotzie.

a fi de beleaua lumii expr. a fi comic / excentric.

a vari (pe cineva) in belea / in bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz.

Intrare: belea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belea
  • beleaua
plural
  • belele
  • belelele
genitiv-dativ singular
  • belele
  • belelei
plural
  • belele
  • belelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

belea, belelesubstantiv feminin

  • 1. familiar Intamplare neprevazuta care aduce necaz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote TZaranii au biruri de plata belele Mariasashi numara pungile grele. TULBURE V. R. 39. DLRLC
    • format_quote Cine nare gindurile lui shi belelele lui? PAS L. I 81. DLRLC
    • format_quote K sa ma scape de belea mau trimes la stina in dumbrava Agapiei. CREANGA A. 14. DLRLC
    • format_quote De nascultatzi vorba mea Voi atunci datzi de belea. SHEZ. IV 132. DLRLC
    • 1.1. concretizat Povara, sarcina. DLRLC
      • format_quote El era bunbucuros cai ia beleaua din batatura deoarece naveau ei ce sa manince dar inca mite sa mai dea shi oii. ISPIRESCU L. 208. DLRLC
      • format_quote glumetz Cite pasarele zboara Toate zic: «Bade tensoara!». Numai biata rindunea...: «Bade nutzi lua belea». SHEZ. I 103. DLRLC
    • 1.2. Fiintza care provoaca numai neplaceri necazuri incurcaturi. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble Ashi gasi (sau rar ashi capata) beleaua sau a da de belea sau ai cadea (cuiva) beleaua pe cap = a o patzi a da de necaz a da de bucluc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: patzi
      • format_quote Mai baiete stai in ograda shi nu te mai juca in ulitza sa te calce vreo carutza shi sami mai gasesc beleaua din pricina ta! REBREANU R. II 30. DLRLC
      • format_quote Pe strada sa ma plimb e foarte frig; shi afara de asta te pomeneshti k ma incurc in vreo discutzie shimi capat beleaua. CARAGIALE O. I 241. DLRLC
      • format_quote Nu voi sami gasesc beleaua dindutzi drumul. NEGRUZZI S. I 93. DLRLC
    • chat_bubble A (se) vari sau a (se) baga in (sau la) belea = a intra sau a face pe cineva sa intre intro incurcatura intrun necaz. DLRLC
      • format_quote Dute cumetre Ghitza dute frate Nitza... Ma bagatzi in belea. PAS L. I 52. DLRLC
      • format_quote La grea belea ma virit iar spinul. CREANGA P. 219. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.