17 definitzii pentru belea
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- argou (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BELEÁ belele s. f. (Fam.) Intamplare neprevazuta care aduce necaz; pacoste bucluc. ◊ Expr. A da de belea = a avea o suparare un necaz. ♦ Fiintza care provoaca numai neplaceri necazuri incurcaturi. Din tc. bela.
BELEÁ belele s. f. (Fam.) Intamplare neprevazuta care aduce necaz; pacoste bucluc. ◊ Expr. A da de belea = a avea o suparare un necaz. ♦ Fiintza care provoaca numai neplaceri necazuri incurcaturi. Din tc. bela.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
belea sf [At: NECULCE ap. LET. II 339/7 / Pl: ~ele / E: tc bela cf satarabela urdubelea] 1 Intamplare neprevazuta care aduce necaz (shi de care scapi greu) Si: pacoste napasta (ivp) potca bucluc (inv) lipca bacala satara. 2 Persoana care provoaca neplaceri incurcaturi. 3 (Ie) A da de ~ A avea o suparare un necaz. 4 (Rar; pop) Menstruatzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BELEÁ belele s. f. Intimplare (neprevazuta) care pricinuieshte neplaceri shi de care scapi cu greu; necaz neplacere incurcatura daravera pacoste bucluc. TZaranii au biruri de plata belele Mariasashi numara pungile grele. TULBURE V. R. 39. Cine nare gindurile lui shi belelele lui? PAS L. I 81. K sa ma scape de belea mau trimes la stina in dumbrava Agapiei. CREANGA A. 14. De nascultatzi vorba mea Voi atunci datzi de belea. SHEZ. IV 132. ◊ Expr. Ashi gasi (sau rar ashi capata) beleaua sau a da de belea sau ai cadea (cuiva) beleaua pe cap = a o patzi a da de necaz a da de bucluc. Mai baiete stai in ograda shi nu te mai juca in ulitza sa te calce vreo carutza shi sami mai gasesc beleaua din pricina ta! REBREANU R. II 30. Pe strada sa ma plimb e foarte frig; shi afara de asta te pomeneshti k ma incurc in vreo discutzie shimi capat beleaua. CARAGIALE O. I 241. Nu voi sami gasesc beleaua dindutzi drumul. NEGRUZZI S. I 93. A (se) viri sau a (se) baga in (sau la) belea = a intra sau a face pe cineva sa intre intro incurcatura intrun necaz. Dute cumetre Ghitza dute frate Nitza... Ma bagatzi in belea. PAS L. I 52. La grea belea ma virit iar spinul. CREANGA P. 219. ♦ (Concretizat) Sarcina povara. El era bunbucuros cai ia beleaua din batatura deoarece naveau ei ce sa manince dar inca mite sa mai dea shi oii. ISPIRESCU L. 208. ◊ (In gluma) Cite pasarele zboara Toate zic: «Bade tensoara!». Numai biata rindunea...: «Bade nutzi lua belea». SHEZ. I 103.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BELEÁ belele s. f. Neplacere necaz incurcatura bucluc. ♦ (Concr.) Sarcina povara. Tc. bela.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BELEÁ ~éle f. fam. Situatzie complicata shi neplacuta; bucluc; incurcatura. A intra intro ~. ◊ Ashi gasi ~eaua (a da de ~) a o patzi (rau). [Art. beleaua; G.D. belelei; Sil. belea] /<turc. belá
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
beleà f. 1. nenorocire suparare incurcatura neashteptata: a da de belea ashi gasi beleaua; 2. greutate anevoie de suferit: nu pot scapa de beleaua asta de om (v. popa belea urdubelea). [Turc. BELÁ].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
beleá f. (turc. belá k merea d. mera). Nenorocire suparare incurcatura: a da de belea atzi gasi beleaŭa a scapa de belea. Fig. Om incomodant berechet: ce belea de om!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
beleá (fam.) s. f. art. beleáua g.d. art. belélei; pl. beléle art. belélele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
beleá s. f. art. beleáua g.d. art. belélei; pl. beléle
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BELEÁ s. v. necaz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BELEÁ s. v. ciclu menstruatzie period.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BELEA s. bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Ce ~ a cazut pe el!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
belea s. v. CICLU. MENSTRUATZIE. PERIOD.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
beleá (beléle) s. f. Lovitura necaz suparare. Mr. bilé bileaua megl. bilea. Tc. bela (Roesler 589; SHeineanu II 45; Lokotsch 194); cf. ngr. μπελιᾶς alb. belja bg. belja sb. belaj. Cf. belaliu.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
belea belele s. f. 1. (pop.) necaz ghinion. 2. (peior.) sotzie.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a fi de beleaua lumii expr. a fi comic / excentric.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a vari (pe cineva) in belea / in bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
belea, belelesubstantiv feminin
- 1. Intamplare neprevazuta care aduce necaz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- TZaranii au biruri de plata belele Mariasashi numara pungile grele. TULBURE V. R. 39. DLRLC
- Cine nare gindurile lui shi belelele lui? PAS L. I 81. DLRLC
- K sa ma scape de belea mau trimes la stina in dumbrava Agapiei. CREANGA A. 14. DLRLC
- De nascultatzi vorba mea Voi atunci datzi de belea. SHEZ. IV 132. DLRLC
-
- El era bunbucuros cai ia beleaua din batatura deoarece naveau ei ce sa manince dar inca mite sa mai dea shi oii. ISPIRESCU L. 208. DLRLC
- Cite pasarele zboara Toate zic: «Bade tensoara!». Numai biata rindunea...: «Bade nutzi lua belea». SHEZ. I 103. DLRLC
-
- 1.2. Fiintza care provoaca numai neplaceri necazuri incurcaturi. DEX '09 DEX '98
- Ashi gasi (sau rar ashi capata) beleaua sau a da de belea sau ai cadea (cuiva) beleaua pe cap = a o patzi a da de necaz a da de bucluc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: patzi
- Mai baiete stai in ograda shi nu te mai juca in ulitza sa te calce vreo carutza shi sami mai gasesc beleaua din pricina ta! REBREANU R. II 30. DLRLC
- Pe strada sa ma plimb e foarte frig; shi afara de asta te pomeneshti k ma incurc in vreo discutzie shimi capat beleaua. CARAGIALE O. I 241. DLRLC
- Nu voi sami gasesc beleaua dindutzi drumul. NEGRUZZI S. I 93. DLRLC
-
- A (se) vari sau a (se) baga in (sau la) belea = a intra sau a face pe cineva sa intre intro incurcatura intrun necaz. DLRLC
- Dute cumetre Ghitza dute frate Nitza... Ma bagatzi in belea. PAS L. I 52. DLRLC
- La grea belea ma virit iar spinul. CREANGA P. 219. DLRLC
-
-
etimologie:
- bela DEX '98 DEX '09