18 definitzii pentru arbitru (s.m.)
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ARBÍTRU arbitri s. m. 1. Persoana organizatzie instantza aleasa sau desemnata pentru cercetarea shi rezolvarea unui litigiu. 2. Persoana insarcinata sa conduca desfashurarea unei competitzii sportive. Din fr. arbitre.
arbítru1 sm [At: PRAV. (1814) 14/15 / Pl: ~ri / E: fr arbitre lat arbiter] 1 Judecator ales de partzile impricinate pentru a rezolva un litigiu Si: (inv) eretocrit. 2 Instantza aleasa pentru a rezolva un litigiu. 3 Expert numit de tribunal shi insarcinat sashi dea parerea intro afacere. 4 (Is) ~ de stat Arbitru (2) care judeca litigiile patrimoniale dintre organele shi institutziile de stat dintre organizatziile shi intreprinderile economice ale statului. 5 Judecator suprem shi stapan absolut. 6 Persoana care impune o moda. 7 (Spt) Persoana care conduce desfashurarea unei competitzii sportive.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARBÍTRU arbitri s. m. 1. Persoana organizatzie instantza aleasa sau desemnata pentru cercetarea shi rezolvarea unui litigiu. 2. Persoana insarcinata sa conduca desfashurarea unei competitzii sportive. Din fr. arbitre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
ARBÍTRU arbitri s. m. 1. Persoana aleasa de partzile in cauza sau desemnata conform legii pentru cercetarea shi rezolvarea unui litigiu. Te prevenisem. Nu sint bun de arbitru. SEBASTIAN T. 96. ◊ Fig. [Lara sa pomenit] Arbitru deodata deplin pestea lui soarte Stapin shi peste sine stapin shi pesteai sai. MACEDONSKI O. I 258. ◊ Arbitru de stat = arbitru care judeca litigiile dintre institutziile de stat intreprinderile shi organizatziile sectorului socialist. 2. Persoana insarcinata sa supravegheze shi sa conduca desfashurarea reglementara a unei competitzii sportive. Arbitrul are controlul absolut al jocului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARBÍTRU arbitri s. m. Persoana aleasa sau desemnata pentru cercetarea shi rezolvarea unui litigiu. ♦ Persoana insarcinata sa supravegheze shi sa conduca desfashurarea unei competitzii sportive. Fr. arbitre.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ARBÍTRU s.m. 1. Persoana aleasa sau desemnata pentru a judeca un diferend un litigiu. 2. Persoana care arbitreaza o competitzie sportiva. / < fr. arbitre cf. lat. arbiter].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARBÍTRU s. m. 1. persoana institutzie care are sarcina de a solutziona un diferend un litigiu. 2. cel care arbitreaza o aplicatzie tactica o competitzie sportiva. (< fr. arbitre lat. arbiter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ARBÍTRU ~i m. 1) Persoana autorizata sa solutzioneze un litigiu. 2) Persoana calificata insarcinata sa arbitreze o competitzie sportiva. /<fr. arbitre lat. arbiter
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
arbitru m. 1. persoana aleasa spre a termina o neintzelegere; 2. stapan absolut: arbitrul soartei noastre; liber arbitru putintza de a se hotari fara alta cauza decat vointza.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*árbitru m. (lat. árbiter fr. arbitre). Judecator ales de tribunal saŭ de partzĭ de buna voĭa lor. Stapin absolut. Dumnezeŭ e arbitru lumiĭ. Care da tonu: acest om e arbitru elegantzeĭ. SHi arbítru (dupa fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
críticarbítru s. m. Critic ce joaca rol de arbitru ◊ „V.R. a adoptat pozitzia elegant detashata a istoricului literar sau a criticuluiarbitru a cercetatorului care respecta faptele.” Luc. 8 XII 73 p. 6. ◊ „Publicul sunt incredintzat ar urmari cu sufletul la gura prabushirea lui Truman Capote de pe I pe XIII derbyul Faulkner Hemingway deciziile intotdeauna contestabile ale criticilorarbitri faulturile comise de autorii «noului roman» asupra prozatorilor «clasici» sau «cartonashele roshii» atribuite in semn de eliminare scriitorilor care incalca regula jocului.” Cont. 15 XI 74 p. 11 (din critic + arbitru)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
feméiearbítru s. f. (sport) Femeie cu rolul de arbitru intrun meci ◊ „Prima femeiearbitru din Bundesliga face dush impreuna cu colegii din brigada.” Ev.z. 21 X 95 p. 8 (din femeie + arbitru)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
arbítru (bitru) s. m. art. arbítrul; pl. arbítri art. arbítrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
arbítru s. m. (sil. tru) pl. arbítri art. arbítrii
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
arbitru pl. arbitri
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ARBÍTRU s. (JUR.) judecator (grecism inv.) eretocrit. (~ intrun litigiu.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ARBITRU s. (JUR.) judecator (grecism inv.) eretocrit. (~ intrun litigiu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
ARBITER ELEGANTIAE (ELEGANTIARUM) (lat.) arbitru al elegantzei Initzial apelativul scriitorului Caius Petronius celebru shi pentru rafinamentul sau vestimentar. Expresia a inceput sa desemneze ulterior orice persoana care se deosebeshte prin elegantza shi gust rafinat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: ar-bi-tru
substantiv masculin (M62) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
arbitru, arbitrisubstantiv masculin
- 1. Persoana organizatzie instantza aleasa sau desemnata pentru cercetarea shi rezolvarea unui litigiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Te prevenisem. Nu sint bun de arbitru. SEBASTIAN T. 96. DLRLC
- [Lara sa pomenit] Arbitru deodata deplin pestea lui soarte Stapin shi peste sine stapin shi pesteai sai. MACEDONSKI O. I 258. DLRLC
- 1.1. Arbitru de stat = arbitru care judeca litigiile dintre institutziile de stat intreprinderile shi organizatziile sectorului socialist. DLRLC
-
- 2. Persoana insarcinata sa conduca desfashurarea unei competitzii sportive. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Arbitrul are controlul absolut al jocului. DLRLC
-
etimologie:
- arbitre DEX '09 DEX '98 DN