ARBÍTRU arbitri s. m. 1. Persoana aleasa de partzile in cauza sau desemnata conform legii pentru cercetarea shi rezolvarea unui litigiu. Te prevenisem. Nu sint bun de arbitru. SEBASTIAN T. 96. ◊ Fig. [Lara sa pomenit] Arbitru deodata deplin pestea lui soarte Stapin shi peste sine stapin shi pesteai sai. MACEDONSKI O. I 258. ◊ Arbitru de stat = arbitru care judeca litigiile dintre institutziile de stat intreprinderile shi organizatziile sectorului socialist. 2. Persoana insarcinata sa supravegheze shi sa conduca desfashurarea reglementara a unei competitzii sportive. Arbitrul are controlul absolut al jocului.