aliteratzie sf [At: DA / Pl: ~i / V: (inv) ~iune (pl: ~ni) / E: fr alliteration] 1 Armonie rezultata din repetarea (intentzionata) a aceluiashi sunet (sau a unei combinatzii de sunete) in doua sau in mai multe cuvinte care se succeda in aceeashi fraza. 2 (Med) Repetare a unor sunete sau silabe in stari de puternica excitatzie psihica.

ALITERÁTZIE aliteratzii s. f. Figura de stil care consta in repetarea (intentzionata) a aceluiashi sunet (sau a unei combinatzii de sunete) in doua sau mai multe cuvinte care se succed. Versul lui Coshbuc «Prin vulturi vintul viu vuia» constituie un exemplu tipic de aliteratzie. Pronuntzat: tzie.

ALITERÁTZIE aliteratzii s. f. Repetarea aceluiashi sunet sau a unei combinatzii de sunete in cuvinte care se succed pentru efecte de rima sau de stil. Fr. allitération.

ALITERÁTZIE s.f. (Lit.) Repetare a aceluiashi sunet sau a acelorashi grupuri de sunete in doua sau mai multe cuvinte care se succed; parhomeon. [Gen. iei var. aliteratziune s.f. / cf. fr. allitération it. aliterazione lat. alliteratio].

ALITERÁTZIE s. f. 1. repetare cu efect muzical a aceluiashi sunet (consoana) sau grup de sunete in cuvinte care se succeda; homeoproferon parhomeon. 2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe in stari de puternica excitatzie psihica. ◊ tendintza patologica obsedanta spre rima realizata prin repetarea de silabe. (< fr. allitération)

ALITERÁTZIE ~i f. Figura de stil constand in repetarea aceluiashi sunet in cuvinte care se succed. /<fr. aliteration

aliteratziune sf vz aliteratzie

ALITERATZIÚNE s.f. v. aliteratzie.

aliteratzi(un)e f. repetirea acelorashi litere sau acelorashi silabe. Ex. prin varfuri vantul viu vuia (COSHBUC).

*aliteratziúne f. (d. litera; fr. allitération). Repetarea acelorashĭ litere: ce te tot tinguĭ tot timpu? SHi átzie.

aliterátzie (tzie) s. f. art. aliterátzia (tzia) g.d. art. aliterátziei; pl. aliterátzii art. aliterátziile (tzii)

aliterátzie s. f. (sil. tzie) art. aliterátzia (sil. tzia) g.d. art. aliterátziei; pl. aliterátzii art. aliterátziile (sil. tzii)

aliteratzie (< ad „la” shi littera „litera”) repetarea unei litere (sau grup de litere) in cuvinte succesive. Deshi uneori involuntara shi cacofonica a. constituie un mijloc poetic cu resurse multiple: imitative („Prin vulturi vantul viu vuia” Coshbuc) sugestive cu efect psihologic („Batate pustia lut/ Mult eshti negru shi urat” popular) burleshti (ashanumitele „incurcaturi de limba”). In poezia scandinava shi germ. din ev. med. in lipsa rimei a. constituia impreuna cu asonantza* principiul de baza al versificatziei.

aliteratzie (fr. allitération „repetarea aceleiashi litere”) repetitzie a unor consoane (sau a unor silabe) de obicei din radacina cuvintelor cu efect eufonic imitativ (onomatopeic) ori expresiv (simbolic); efectul a. se datoreshte shi accentului afectiv care il poarta sunetele repetate (R). In versulrefren eminescian cons. v aliterata sugereaza nu numai senzatzia auditiva ci shi dinamica zbuciumata a destinului uman: „Dintre sute de catarge / care lasa malurile / Cate oare le vor sparge / Vanturile valurile? [...] Valurile vanturile?” Efectul eufonic e mai greu de analizat; el constituie o „senzatzie” lingvistica idiomatica este vorba de o armonie vocalica shi consonantica in esentza o simetrie acustica in cuvinte shi enuntz perceputa in mare masura subiectiv de vorbitorii unei limbi. Intrucat a. se percepe k shi asonantza k un element de analogie interlexicala de ordin fonetic (nu semantic) intre imaginea poetica shi structura fonica a secventzelor versului (enuntzului) ea este nu numai o figura onomatopeica (imitativa) ci shi una expresiva („simbolica” zice Verhaeren M. p. 3) deoarece poate „corespunde obiectivului zugravit fie printro analogie de timbru fie printrun raport de identitate” (id.): „A zanelor craiasa Venea cu parul raurind Rau galben de matase.” (Coshbuc) Se pot repeta shi cate doua consoane k in urmatorul exemplu de a. imitativa: „Vajaind k vijelia shi k plesnetul de ploaie.” (Eminescu) dar shi o intreaga silaba k a. expresiva: „Miai dat un trup shi mie inalt shi zvelt de floare K fragile de fraged ushure shi plapand.” (T. Arghezi) Sin. paragramatism sin. metafora fonetica.

ALITERATZIE Figura* de sunet constand din repetarea consoanelor sau a silabelor initziale (prin extensie shi a celor aflate in pozitzie mediala ori finala) intro secventza de cuvinte apropiate in enuntz; forma a omofoniei*: SHi somnul vamesh vietzii nu vrea sami ieie vama (Eminescu); Ciuruitul prapur sur / Cen azur stravechi intinge / ingalatul de azur (Barbu); Sfioases boltzile spre seara shi mai sfioasai iasomia (Anghel). • Functzia primordiala a aliteratziei este de a crea un efect eufonic fie imitativdescriptiv (in cazul onomatopeelor*) fie expresiv in afara armoniei imitative; este posibil k efectele onomatopeice sa se afle la originea intrebuintzarilor aliteratziei k figura: Vajind k vijelia shi k plesnetul de ploaie (Eminescu); Un an / dand dani leagan / dan / dani vani (Macedonski); SHi vine vartejul shi vine vantul shi vine / suflare de aer / shi ne sufla shi smulge (N. Stanescu). Astfel aliteratziile bazate pe revenirea lichidelor l r sugereaza sunetul curgerii aliteratziile in nazala sunt considerate mai muzicale decat cele in alte consoane etc.: Pluteshte un lantz de lebede albe / Iar visul din parc in lac se rasfrange (Bacovia); Craiasa alegandute / ingenunchem rugandute/ inaltzane ne mantuie / Din valul ce ne bantuie; / Fii scut de intarire / SHi zid de mantuire (Eminescu). Aliteratzia are in text shi functzia unificatoare de a grupa sintactic (rar shi semantic) termenii apropiatzi prin omofonie reliefand legaturi existente in enuntz: Marea... vie verde shi vajnica (M. Caragiale); Luna moale / Sfiicioasa shi smerita shiau varsat razele sale (Eminescu) lantzul de epitete este subliniat prin aliteratzie. • Aliteratzia exista shi in expresii idiomatice* ori locutziuni* curente k shi in proverbe zicatori sau descantece: multe shi marunte praf shi pulbere crucish shi curmezish valvartej viunevatamat; Cei in mana nui minciuna; Ceas rau cu sagetatura / Ceas rau de cu sara (pop.). • La finala de cuvant ori de vers aliteratzia silabica se realizeaza k rima* interioara sau k rima: Rasai asupra mea lumina lina (Eminescu). Aliteratzia silabica nu este intotdeauna clar diferentziata de paronomaza*. Vezi EUFONIE; OMOFONIE. M.M.

ALITERATZIE (< fr. allitération ; cf. lat. ad la shi littera litera) Repetarea aceluiashi sunet sau a unui grup de sunete la inceputul sau in interiorul mai multor cuvinte succesive cu scopul de a sugera o mishcare sau de a crea efectul unei armonii imitative. Teoreticienii atribuie denumirea de aliteratzie jocului consoanelor prin opozitzie cu asonantza. Ex. 1 Care vine vine vine calca totul in picioare... (M. EMINESCU Scrisoarea III) 2 Prin vulturi vintul viu vuia... (G. COSHBUC Nunta Zamfirei) 3 Argint e pe ape shi aur in aer... 4 Cind sorii se sting shi cind stelele pica... (M. EMINESCU Mortua est) Primul exemplu prin reluarea aceluiashi verb vine sugereaza ideea de repetitzie a mishcarii: aliteratzie simpla. In al doilea exemplu prin repetarea sunetului v initzial in patru cuvinte succesive se evidentziaza onomatopeic vuietul vintului (aliteratzie expresiva imitativa) iar in al treilea prin frecventza vocalei a care sugereaza un intzeles mai adinc acela al unui cadru feeric de vis shi lumina gasim o expresiva aliteratzie vocalica. In al patrulea exemplu repetarea consoanei s sustzine imaginea sumbra a stingerii sorilor shi a caderii stelelor: aliteratzie expresiva simbolica. Datorita efectului sau muzical aliteratzia e numita de unii teoreticieni armonie imitativa. Procedeu folosit de poetzii greci shi latini pentru a imprima cadentzei versului o mai mare vigoare. Un rol deosebit la avut in poezia scandinava shi germana precum shi in cea simbolista. In poezia romaneasca intilnim aliteratzii izbutite in Mihnea shi Baba de D. Bolintineanu in Dan capitan de plai de V. Alecsandri in Nunta Zamfirei de G. Coshbuc. SHt. O. Iosif in traducerea poemei Cataracta Lodorei a lui Southey realizeaza o ampla aliteratzie numai din folosirea verbelor la gerunziu reushind sa evoce mishcarea involburata a apelor: Galopind shi sapind shi rupind shi surpind Unduind sherpuind shi suind shi vuind Spumegind fumegind rapagind shi strigind Dantzuind chefuind duduind shi huind... Mereu mereu coboara domoala sau zglobie Batrina cataracta vulcan de apa vie. (SHT.O. IOSIF Talmaciri)

ALITERÁTZIE (< fr.) s. f. Procedeu stilistic constand in repetarea aceluiashi sunet de obicei consoana sau a acelorashi grupuri de sunete in cuvinte care se succed.