12 definitzii pentru aghios
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
AGHIÓS aghioase s. n. (Inv.) Numele unei cantari liturgice care incepe cu cuvintele „aghios aghios” (sfinte sfinte). ◊ Expr. A trage (la) aghioase = a) a canta monoton shi taraganat; b) a dormi; a sforai. [Pr.: ghios] Din ngr. ághios.
AGHIÓS aghioase s. n. (Inv.) Numele unei cantari liturgice care incepe cu cuvintele „aghios aghios” (sfinte sfinte). ◊ Expr. A trage (la) aghioase = a) a canta monoton shi taraganat; b) a dormi; a sforai. [Pr.: ghios] Din ngr. ághios.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
aghios sn [At: DOSOFTEI ap. HEM 507 / V: ~oasa / P: ~ghios / Pl: ~oase / E: ngr ἄγιος] (Inv) 1 Cantare liturgica ce incepe cu cuvintele „aghios aghios” (sfinte sfinte). 2 (Ie) A trage (la) ~ oase A canta monoton shi taraganat. 3 (Gmtz; iae) A dormi. 4 (Iae; gmtz) A sforai. 5 (Ie) Ia cantat popa ~ul A murit. 6 (Reg; if ~oasa) Chef.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
AGHIÓS aghioase s. n. (Grecism invechit) Numele unei cintari liturgice. ◊ (Azi numai in expr.) A trage (la) aghioase (sau rar un aghios) = a) a cinta monoton shi taraganat. Tragea cite un aghios deai fi crezut k pusese... pe scripca toata slujba bisericeasca. HOGASH H. 42. De veselie trase nishte aghioase cun glas tirit de amutzi galagia shezatoarei. DELAYRANCEA S. 46; b) a dormi; a sforai. Se tolanisera inauntru pe rogojini. Unii ostenitzi... trageau de pe acum aghioase. PAS L. I 67. Dormi cetzi mai pasa! Tutun ai tras destul acrim teai pus sa tragi la aghioase: trai neneaco cu banii babachii! CARAGIALE O. I 55. Ei mai baietzi ia amu tragetzi la aghioase zise un plaiesh. CREANGA A. 31. Ia cintat popa aghiosul (PANN P. V. III 142) = a murit. Pronuntzat: ghios.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
AGHIÓS aghioase s. n. (Inv.) Numele unei cantari liturgice. ◊ Expr. A trage (la) aghioase = a) a canta monoton shi taraganat; b) a dormi; a sforai. [Pr.: ghios] Ngr. agios.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
aghios n. imn liturgic cu tripla invocatziune: sfant sfant sfant Domnul Savaot! ia cantat popa aghiosul a murit lau inmormantat: (PANN); a trage aghioase a canta din nas dupa psaltichie de unde a horcai in somn: mai baietzi ia amù tragetzi la aghioase CR. [Gr. mod. ÁGHIOS sfant; v. afierosì].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aghiós n. pl. oase (ngr. ágios sfant). Un imn liturgic triumfal la care poporu raspunde cu „sfint sfint sfint Domnu Sabaot”. Fam. A trage un aghios orĭ nishte aghioase a dormi adinc maĭ ales sforaind (V. sfint). Ia cintat aghiosu a adormit a murit. V. aghiutza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aghioása sf vz aghios
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aghiós (inv.) (ghios) s. n. pl. aghioáse
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
aghiós s. n. (sil. ghios) pl. aghioáse
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
aghiós (aghioáse) s. n. Imn liturgic care incepe cu: ἄγιος ὁ θεός. Mgr. ἄγιος „sfant”. (DAR). Der. aghiutza s. m. (diavol) folosit mai frecvent k nume propriu; este un dim. care exista alaturi de sfintuletzul „diavolul” expresie eufemistica avind o nuantza comicofamiliara.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
aghiós aghioase s. n. Numele unei cantari liturgice care incepe cu cuvintele Sfinte Dumnezeule...; imn triumfal sau cantare de biruintza la Liturghie. ♦ Gen de cantari bisericeshti asemanatoare colindelor care se canta la Boboteaza mai ales in Transilvania. ♦ Expr. A trage (la) aghioase = a) a canta taraganat monoton; b) a adormi. Din gr. aghios.
- sursa: D.Religios (1994)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
aghioasa aghioase s. f. (pop.) emisie de gaze intestinale
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: a-ghi-os
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aghios, aghioasesubstantiv neutru
- 1. Numele unei cantari liturgice care incepe cu cuvintele „aghios aghios” (sfinte sfinte). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- A trage (la) aghioase = a canta monoton shi taraganat. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Tragea cite un aghios deai fi crezut k pusese... pe scripca toata slujba bisericeasca. HOGASH H. 42. DLRLC
- De veselie trase nishte aghioase cun glas tirit de amutzi galagia shezatoarei. DELAYRANCEA S. 46. DLRLC
-
-
- Se tolanisera inauntru pe rogojini. Unii ostenitzi... trageau de pe acum aghioase. PAS L. I 67. DLRLC
- Dormi cetzi mai pasa! Tutun ai tras destul acum teai pus sa tragi la aghioase: trai neneaco cu banii babachii! CARAGIALE O. I 55. DLRLC
- Ei mai baietzi ia amu tragetzi la aghioase zise un plaiesh. CREANGA A. 31. DLRLC
-
- Ia cintat popa aghiosul (PANN P. V. III 142) = a murit. MDA2 DLRLC
-
- 2. In forma aghioasa: chef. MDA2sinonime: chef
etimologie:
- ághios ἄγιος DEX '09 MDA2 DEX '98