8 definitzii pentru adamant
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ADAMÁNT adamante s. n. (Pop.) Diamant (1). Din sl. adamantŭ.
ADAMÁNT adamante s. n. (Pop.) Diamant (1). Din sl. adamantŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ADAMÁNT adamante shi adamanturi s. n. (In basme) Diamant. A scris carte lamparatie turcesc... Adamanturi pietre scumpe sa gaseasca Cu a dumitale sa se potriveasca. SEVASTOS N. 393. Din spuma aceasta... se alege... un adamant adeca o piatra cit o aluna... insa tare scumpa shi frumoasa shi stralucitoare k lumina soarelui. SBIERA P. 315.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ADAMÁNT adamante s. n. (In basme) Diamant. Slav (v. sl. adamantŭ < gr.)
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
adamánt (pop.) s. n. pl. adamánte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
adamánt s. n. pl. adamánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ADAMÁNT s. v. diamant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adamant s. v. DIAMANT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
adamánt (adamánte) s. n. Diamant. < Gr. ἀδάμας prin intermediul sl. adamantŭ; cf. v. it. adamante (› fr. aimant) cu adj. adamantino de unde rom. adamantin adj. (stralucitor) neol. fara circulatzie reala introdus de poetzii romantici. Pe de alta parte gr. ἀδάμας denumea shi o planta din Capadocia careia i se atribuia virtutea de a imblinzi fiarele; de aici rom. adamasca s. f. cu acelashi sens.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adamant, adamantesubstantiv neutru
-
- A scris carte lamparatul turcesc... Adamanturi pietre scumpe sa gaseasca Cu a dumitale sa se potriveasca. SEVASTOS N. 393. DLRLC
- Din spuma aceasta... se alege... un adamant adeca o piatra cit o aluna... insa tare scumpa shi frumoasa shi stralucitoare k lumina soarelui. SBIERA P. 315. DLRLC
-
- comentariu Plural shi: adamanturi. DLRLC
etimologie:
- adamantŭ DEX '09 DEX '98