DIAMÁNT diamante s. n. 1. Varietate cristalina de carbon de obicei transparenta shi cu luciu puternic avand cea mai mare duritate dintre toate mineralele shi folosita k piatra pretzioasa sau la diverse unelte de shlefuit de taiat etc.; adamant. 2. Unealta pentru taiatul sticlei alcatuita dintrun diamant (1) comun fixat intrun suport metalic cu maner. 3. Cel mai mic corp de litera de tipar. [Pr.: dia] Din fr. diamant.

diamánt sn [At: (a. 1686) IORGA S. D. VII 183 / V: (ivr) dea~^[1] (inv) diia~ (reg) diemán dinomán dinomén / P: dia~ / Pl: ~e (inv) ~ntzi ~uri / E: fr diamant ger Diamant] 1 Varietate cristalina shi transparenta a carbonului care are cea mai mare duritate dintre toate mineralele utilizata la diverse unelte de shlefuit de taiat shi zgariat iar in varietatzile perfect transparente k piatra pretzioasa Si: (ivp) adamant. 2 (Is) Disc de ~ Distinctzie acordata cantaretzilor de muzica ushoara de mare succes. 3 Unealta pentru taiatul sticlei alcatuita dintrun diamant (1) comun fixat intrun suport metalic cu maner. 4 Cel mai mic corp de litera de tipar folosita in prezent in tipografie. 5 Loc unde bratzele unei ancore se unesc cu fusul. 6 Linguritza de metal cu suprafatza exterioara acoperita cu bucatzele fine de diamant (1) folosita in stomatologie.

DIAMÁNT diamante s. n. 1. Varietate cristalina de carbon de obicei transparenta shi cu luciu puternic avand cea mai mare duritate dintre toate mineralele shi folosita k piatra pretzioasa sau la diverse unelte de shlefuit de taiat shi zgariat; adamant. 2. Unealta pentru taiatul sticlei alcatuita dintrun diamant (1) comun fixat intrun suport metalic cu maner. 3. Cel mai mic corp de litera de tipar. [Pr.: dia] Din fr. diamant.

DIAMÁNT diamante s. n. 1. Varietate cristalina shi transparenta de carbon avind cea mai mare duritate dintre toate mineralele; varietatzile nobile se folosesc k pietre pretzioase iar cele comune la shlefuit perforat shi zgiriat. In departarea shi inaltzimea lui Hasmashul Mare pare o legendara cetate cuprinsa de flacari. Dar asemeni incendiilor secrete de pe fatza diamantelor flacarile acestea nu o consuma ci shi mai mult o intaresc. BOGZA C. O. 14. Pretzuiesc la el unele virtutzi care le poarta k pe nishte diamante. SADOVEANU Z. C. 98. Eram convins k nu confund nasturele de sticla cu diamantul. CAMIL PETRESCU T. II 309. ◊ (Metaforic) Boarea racoroasa punea pe flori shi pe ierburi diamantele zorilor. CAMILAR T. 156. Pe Marmara licareau fluturi de diamante. SADOVEANU Z. C. 276. Pulbere de diamante cade fina k o bura. EMINESCU O. I 142. 2. Unealta facuta dintro bucata mica de diamant (1) comun fixat intrun suport metalic cu miner shi folosita la taiatul sticlei. SHi strigatul nostru adinc unit patimash Sa fie car de asalt Sa fie dur Sa despice sa taie Cum despica shi taie un diamant SHi sa uneasca. BANUSH B. 110. Boulbaltzii... zgirie oglinda tihnita a apelor intocmai k un diamant care o mina agera lar trece pe fatza unui geam. MACEDONSKI O. III 4. 3. (Tipogr.) Numele unui corp mic de litera. Pronuntzat: dia. Pl. shi: (invechit) diamanturi (BALCESCU O. II 265) (s. m.) diamantzi (BOLINTINEANU O. 363).

DIAMÁNT s.n. 1. Varietate cristalina shi transparenta a carbonului care are cea mai mare duritate dintre toate mineralele; se foloseshte k piatra pretzioasa k abraziv etc. 2. Unealta formata dintro bucatzica de diamant (1) fixata pe un suport cu maner care se foloseshte la taiatul sticlei. ♦ Linguritza de metal cu suprafatza exterioara acoperita cu tzandari fine de diamant (1) folosita in dentistica. 3. Corp mic de litera. 4. Varf de ancora. [Pl. te turi. / cf. fr. diamant germ. Diamant < gr. adamas].

DIAMÁNT s. n. 1. varietate de carbon pur cristalizat incolor shi transparent cu luciri puternice; cel mai dur dintre toate mineralele folosit k piatra pretzioasa k abraziv etc. 2. unealta formata dintro bucatzica de diamant (1) fixata pe un suport cu maner care se foloseshte la taiatul sticlei. ◊ linguritza de metal cu suprafatza exterioara acoperita cu tzandari fine de diamant (1) folosita in dentistica. 3. cel mai mic corp de litera de tipar. 4. extremitatea inferioara a fusului unei ancore. (< fr. diamant /3/ germ. Diamant)

DIAMÁNT ~e n. 1) Piatra scumpa transparenta foarte stralucitoare shi foarte dura 2) Instrument de taiat sticla avand la un capat o lama din astfel de piatra. [Sil. dia] /<fr. diamant

diamant n. 1. cea mai pretzioasa shi mai vartoasa dintre pietrele scumpe: diamantul e carbon pur cristalizat; 2. fig. ceva nepretzuit nestemata; 3. bucata de diamant cu care se taie sticla; 4. in tipografie: caractere de patru puncte.

* diamánt n. pl. e shi (vechĭ) urĭ (ngr. diamánti d. vgr. adamas adámantos adica „neimblinzit otzel diamant” de unde shi lat. adamas antís; fr. diamant). Cea maĭ pretzuita din toate petrele pretzioase. Acest corp care nu e decit carbune pur cristalizat e mineralu cel maĭ stralucitor maĭ dur shi maĭ limpede. E insolubil in totzi agentzii chimicĭ; zgirie toate corpurile shi nul zgirie nicĭ unu din care cauza nu poate fi cioplit de cit cu propriu luĭ praf. Pin stralucirea shi raritatea luĭ e un obĭect de lux shi de gateala serveshte geamgiilor la taĭatu sticleĭ ceasornicarilor la facerea pivoturilor de ceasornic shi shlefuitorilor la lustruirea gemelor. Se gaseshte maĭ ales in India Brazilia sudu Africiĭ shi Australia. Principalele diamante marĭ sint: Kohinoor (muntele luminiĭ) de 106 carate; Regentu (numit asha fiindc’a fost cumparat in timpul minoritatziĭ luĭ Ludovic XV de Ducele de Orléans pe atuncĭ regentu Franciiĭ) de 136 de carate (Diamantele Coroaneĭ se numeaŭ in Francia gĭuvaĭerurile care faceaŭ parte din dotatziunea mobiliara a suveranuluĭ); cel din corona Aiustriiĭ; cel din corona tzaruluĭ numit Orlov; Excelsior gasit in Transvaal de 972 de carate decĭ maĭ mult de cit toate marile diamante la un loc. V. brilant shi corindon.

adamánt^[1] sn vz diamant

aghiamánt^[1] sn vz diamant

aghimánt^[1] sn vz diamant

diemán sn vz diamant

diiamánt sn vz diamant corectata

dinomán sn vz diamant

dinomén sn vz diamant

diamánt (dia) s. n. pl. diamánte

diamánt s. n. (sil. dia) pl. diamánte

DIAMÁNT s. (MIN.) (inv. shi pop.) adamant (inv.) olmaz.

DIAMANT s. (MIN.) (inv. shi pop.) adamant (inv.) olmaz.

diamánt (diamánte) s. n. Piatra pretzioasa varietate cristalina de carbon. Var. ad(i)amant adimant ghimant. Mr. diamanta ğamande megl. diaman. Ngr. διαμάντι; var. influentzata de mag. gyémánt (Tiktin). Sec. XVII. Der. diamanticale s. f. (bijuterii podoabe diamante) din ngr. διαμαντιϰά (Tiktin; Gáldi 170); diamantin adj. (stralucitor k diamantul).

diamant (engl.= diamond) C nativ; modificatzie cubica cu stuctura reticulara tridimensionala. Min. etalon cu duritate maxima 10 in scara lui Mohs. Este transparent incolor shi cu luciu adamantin. Se asociaza cu rocile vulcanice bazice shi se concentreaza pe cale naturala in aluviunile raurilor din jurul surselor primare. D. este o foarte apreciata piatra pretzioasa; cristalele naturale se shlefuiesc artificial shi se monteaza in bijuterii. D. mari au fost botezate KohINor (186 carate) Orlov (196) Imperial (457) Cullinan (3 025). V. shi grafit.

diamánt diamante s.n. Varietate cristalina de carbon. ♦ Diamant de Maramuresh: 1. (geol.) Piatra semipretzioasa; varietate de cuartz transparent shi clar cristalizat in forme geometrice perfecte; draga dragomita cristal de stanca. Se intalneshte la Bocicoiu Mare pe raul Potok in galeriile minei din BaiaSprie in hotarele satelor Stejera Valeni Buciumi Ciolt Berchezoaia hotarul comunei Sarasau Campulung la Tisa shi Sapantza. Diamantele de Maramuresh se prezinta sub forma de mici cristale de 025 m 4 mm acumulate intrun strat de nisip de 23 m grosime (Monumente 1976: 57). „In anii 1414 1418 o suita de maramuresheni condusa de vicecomitele Seneslau de Dolha a insotzit pe Sigismund la Consiliul ecumenic din Konstanz unde au facut furori din cauza giuvaerurilor mari care le impodobeau mainile shi armura. De fapt acestea nu erau decat un fel de cuartz numit Diamant de Maramuresh caretzi da iluzia unui diamant veritabil” (Filipashcu 1940: 59). 2. Numele unui trofeu acordat echipelor de mineri care obtzineau cele mai bune rezultate in intrecerile socialiste in perioada regimului comunist. Prima editzie in 1976. Din fr. diamant (DEX).