8 definitzii pentru aburire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ABURÍRE aburiri s. f. Actziunea de a (se) aburi shi rezultatul ei. ♦ Expunere a unor materiale textile lemnoase etc. sau produse finite la actziunea aburilor (1) in vederea ameliorarii unor insushiri a ushurarii prelucrarii lor ulterioare etc. V. aburi.
ABURÍRE aburiri s. f. Actziunea de a (se) aburi shi rezultatul ei. ♦ Expunere a unor materiale textile lemnoase etc. sau produse finite la actziunea aburilor (1) in vederea ameliorarii unor insushiri a ushurarii prelucrarii lor ulterioare etc. V. aburi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
aburire sf [At: LB / V: ~orire / Pl: ~iri / E: aburi] 1 Expunere la aburi Si: aburit1 (1) aburat1 (1). 2 Exalare. 3 Adiere. 4 (Dom; fig; rar) imbujorare. 5 (Arg) Inducere in eroare prin cuvinte multe shi abile Si: aburare (5) aburit1 (5) ametzire ametzit1 vrajire vrajit1. 6 (Pfm) Ametzire ushoara Si: aburit1 (6). 7 Suflare. corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ABURÍRE aburiri s. f. Actziunea de a (se) aburi shi rezultatul ei. 1. Abur; picla ushoara. Spre Moldova totdeauna aburiri de ape... Pare zarea aceasta asha de tainica! Parca ascund ceva vaile muntzilor dupa valurile acestea ushoare SADOVEANU O. IV 399. 2. Fig. Adiere. In singuratatea locului intrun tirziu veni o aburire de vint care trecu k un geamat dulce prin ramurile negre de deasupra mea. SADOVEANU O. III 301. Vin zgomote domoale din sat arare. O frintura de cintec a pornit undeva departe apoi a contenit. Trec aburiri de racoare k mingiieri shaduc miresme de flori salbatice. SADOVEANU O. V 692.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ABURÍRE aburiri s. f. Actziunea de a (se) aburi shi rezultatul ei; abur; pacla ushoara; adiere.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
aburire f. suflare exalare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aborire sf vz aburire
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aburíre s. f. g.d. art. aburírii; pl. aburíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
aburíre s. f. g.d. art. aburírii; pl. aburíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aburire, aburirisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) aburi shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Exalare. MDA2sinonime: exalare
- 1.2. Despre oameni: imbujorare. MDA2sinonime: imbujorare
- 1.4. Ametzire ushoara. MDA2sinonime: aburit
-
- Spre Moldova – totdeauna aburiri de ape... Pare zarea aceasta asha de tainica! Parca ascund ceva vaile muntzilor dupa valurile acestea ushoare. SADOVEANU O. IV 399. DLRLC
-
- 1.6. Suflare. MDA2sinonime: suflare
- 1.7. Adiere. MDA2 DLRLCsinonime: adiere
- In singuratatea locului intrun tirziu veni o aburire de vint care trecu k un geamat dulce prin ramurile negre de deasupra mea. SADOVEANU O. III 301. DLRLC
- Vin zgomote domoale din sat arare. O frintura de cintec a pornit undeva departe apoi a contenit. Trec aburiri de racoare k mingiieri – shaduc miresme de flori salbatice. SADOVEANU O. V 692. DLRLC
-
-
etimologie:
- aburi DEX '09 MDA2 DEX '98