14 definiții pentru înhuma
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNHUMÁ, înhumez, vb. I. Tranz. A înmormânta, a îngropa. – Din fr. inhumer, lat. inhumare.
înhuma vt [At: IBRĂILEANU, A. 121 / V: (înv) in~ / Pzi: ~mez / E: fr inhumer, lat inhumare] (Liv) A înmormânta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNHUMÁ, înhumez, vb. I. Tranz. (Livr.) A înmormânta, a îngropa. – Din fr. inhumer, lat. inhumare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNHUMÁ, înhumez, vb. I. Tranz. A înmormînta, a îngropa. Am înhumat cadavrul într-un mormînt adînc. IBRĂILEANU, A. 121.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNHUMÁ vb. I. tr. A îngropa, a înmormânta. [Cf. fr. inhumer, lat. inhumare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNHUMÁ vb. tr. a înmormânta. (< fr. inhumer, lat. inhumare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ÎNHUMÁ ~éz tranz. A pune în mormânt (respectând anumite ritualuri); a înmormânta; a îngropa. /<fr. inhumer, lat. inhumare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
inhuma v vz înhuma
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*inhuméz v. tr. (lat. in-humo, -áre, a îngropa, d. hŭmus, pămînt. V. humă, exhumez). Îngrop, înmormîntez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înhumá (a ~) vb., ind. prez. 3 înhumeáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înhumá vb., ind. prez. 1 sg. înhuméz, 3 sg. și pl. înhumeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNHUMÁ vb. v. înmormânta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNHUMA vb. a îngropa, a înmormînta, (înv. și reg.) a astruca. (L-au ~ la cimitirul Bellu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A înhuma ≠ a deshuma, a dezgropa, a dezmormânta, a exhuma
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
înhuma, înhumezverb
- 1. Astruca, îngropa, înmormânta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: astruca îngropa înmormânta antonime: deshuma dezgropa dezmormânta exhuma
- Am înhumat cadavrul într-un mormînt adînc. IBRĂILEANU, A. 121. DLRLC
-
etimologie:
- inhumer DEX '09 DEX '98 DN
- inhumare DEX '09 DEX '98 DN