16 definiții pentru împopoțonat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPOPOȚONÁT, -Ă, împopoțonați, -te, adj. Împodobit în mod exagerat și de obicei cu lucruri, cu podoabe de prost gust; înzorzonat, înțoțonat. – V. împopoțona.

ÎMPOPOȚONÁT, -Ă, împopoțonați, -te, adj. Împodobit în mod exagerat și de obicei cu lucruri, cu podoabe de prost gust; înzorzonat, înțoțonat. – V. împopoțona.

împopoțonat, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 421 / Pl: ~ați, ~e / E: împopoțona] (Fam) 1 Împodobit peste măsură Si: (reg) împoponat (1), împopoțat (1). 2 (Fig) Îngâmfat. 3 (Fig) Onorat pentru merite nereale. 4 (Fig) Lipsit de modestie.

ÎMPOPOȚONÁT, -Ă, împopoțonați, -te, adj. Gătit cu multe podoabe; înzorzonat. Așa împopoțonate cu broboade, șaluri, rochii cîntă și joacă. SEVASTOS, N. 152. Îndată ce-am sosit aici, mi-am scos fetele la ivală... ghilosite, gătite, împopoțonate, îmbrăcate tot după modă. ALECSANDRI, T. 421.

ÎMPOPOȚONÁ, împopoțonez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona. – Et. nec.

împopoțona vtr [At: NEGRUZZI, S. III, 75 / V: ~țăna / Pzi: ~nez / E: împopoța + împopona] (Fam) 1-2 A (se) împodobi peste măsură Si: (reg) a (se) împopona (1-2), a (se) împopoța (1-2), a (se) înzorzona.

ÎMPOPOȚONÁ, împopoțonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona. – Et. nec.

ÎMPOPOȚONÁ, împopoțonez, vb. I. Refl. A se găti, a se împodobi peste măsură (cu podoabe de prost gust); a se înzorzona. «Aia» iar s-a împopoțonat. Parcă e o pupăză. PAS, Z. I 81. Ia spune-mi, mă rog, ce te-ai împopoțonat așa? duhul ce ai ar trebui să-ți arăte că nu te prinde. NEGRUZZI, S. III 75. ◊ Tranz. Oamenii întind darurile pe amînă (= în mîini) ș-apoi împopoțonează pe fiecare cu darul lui. SEVASTOS, N. 303.

A ÎMPOPOȚONÁ ~éz tranz. (mai ales persoane) A găti cu prea multe podoabe (de prost gust); a înzestra cu zorzoane; a înzorzona. /Orig. nec.

împopoț(on)à v. Mold. a (se) găti cu afectațiune: gătite, împopoțonate, îmbrăcate tot după modă AL. fata babei era împopoțată CR. [Origină necunoscută].

împopoțonéz și împopoțéz (Mold. Munt.), împupuțéz (Trans.), înțoponéz (Munt.), înțoțonéz și înțorțonéz (Mold. Munt.) și țorțonéz (Trans.) v. tr. (cp. cu împupesc, țurțurĭ, zorzoane și țop 1). Înzorzonez, încarc cu prea multe haĭne și podoabe („ca mitocancele”). – La Ĭașĭ și împoschesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împopoțoná (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 împopoțoneáză

împopoțoná vb., ind. prez. 1 sg. împopoțonéz, 3 sg. și pl. împopoțoneáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPOPOȚONÁT adj. înzorzonat, (pop.) împoponat, împopoțat, înțoțonat, zorzonat, (reg.) țifrășit. (~ ca o paparudă.)

ÎMPOPOȚONAT adj. înzorzonat, (pop.) împoponat, împopoțat, înțoțonat, zorzonat, (reg.) țifrășit. (~ ca o paparudă.)

ÎMPOPOȚONÁ vb. a (se) înzorzona, (pop.) a (se) împopona, a (se) înțoțona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparudă.)

ÎMPOPOȚONA vb. a (se) înzorzona, (pop.) a (se) împopona, a (se) înțoțona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparudă.)

Intrare: împopoțonat
împopoțonat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împopoțonat
  • ‑mpopoțonat
  • împopoțonatul
  • împopoțonatu‑
  • ‑mpopoțonatul
  • ‑mpopoțonatu‑
  • împopoțona
  • ‑mpopoțona
  • împopoțonata
  • ‑mpopoțonata
plural
  • împopoțonați
  • ‑mpopoțonați
  • împopoțonații
  • ‑mpopoțonații
  • împopoțonate
  • ‑mpopoțonate
  • împopoțonatele
  • ‑mpopoțonatele
genitiv-dativ singular
  • împopoțonat
  • ‑mpopoțonat
  • împopoțonatului
  • ‑mpopoțonatului
  • împopoțonate
  • ‑mpopoțonate
  • împopoțonatei
  • ‑mpopoțonatei
plural
  • împopoțonați
  • ‑mpopoțonați
  • împopoțonaților
  • ‑mpopoțonaților
  • împopoțonate
  • ‑mpopoțonate
  • împopoțonatelor
  • ‑mpopoțonatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împopoțonat, împopoțonaadjectiv

  • 1. Împodobit în mod exagerat și de obicei cu lucruri, cu podoabe de prost gust. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Așa împopoțonate cu broboade, șaluri, rochii cîntă și joacă. SEVASTOS, N. 152. DLRLC
    • format_quote Îndată ce-am sosit aici, mi-am scos fetele la ivală... ghilosite, gătite, împopoțonate, îmbrăcate tot după modă. ALECSANDRI, T. 421. DLRLC
etimologie:
  • vezi împopoțona DEX '98 DEX '09

împopoțona, împopoțonezverb

  • 1. familiar A (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote «Aia» iar s-a împopoțonat. Parcă e o pupăză. PAS, Z. I 81. DLRLC
    • format_quote Ia spune-mi, mă rog, ce te-ai împopoțonat așa? duhul ce ai ar trebui să-ți arăte că nu te prinde. NEGRUZZI, S. III 75. DLRLC
    • format_quote Oamenii întind darurile pe amînă (= în mâini) ș-apoi împopoțonează pe fiecare cu darul lui. SEVASTOS, N. 303. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.