11 definiții pentru îmbelșugare
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMBELȘUGÁRE s. f. Belșug; abundență, îndestulare. [Var.: (reg.) îmbielșugáre s. f.] – V. îmbelșuga.
ÎMBELȘUGÁRE s. f. Belșug; abundență, îndestulare. [Var.: (reg.) îmbielșugáre s. f.] – V. îmbelșuga.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbelșugare sf [At: BELDIMAN, N. P. I, 9/1 / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ~bie~, ~bil~ / Pl: ~gări / E: îmbelșuga] 1 (Rar) Fertilizare a pământului. 2 Belșug. 3 (Pex) Îndestulare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBELȘUGÁRE s. f. Belșug, abundență, îndestulare. Unchiașul... de la venirea băiatului, trăia mai bine și mai cu îmbelșugare. POPESCU, B. IV 42. Frumusețile ce natura le răspîndește... cu atîta îmbelșugare. NEGRUZZI, S. I 315. – Variantă: îmbielșugáre (SADOVEANU, D. P. 158) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmbelșugare f. ahundantă. [V. belșug].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbelșugáre f. Belșug, abundanță. – Și îmbilș- și îmbĭelș-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMBIELȘUGÁRE s. f. v. îmbelșugare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBIELȘUGÁRE s. f. v. îmbelșugare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMBIELȘUGÁRE s. f. v. îmbelșugare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmbieșlugare sf vz îmbelșugare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îmbelșugáre s. f., g.-d. art. îmbelșugắrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbelșugáre s. f., g.-d. art. îmbelșugării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMBELȘUGÁRE s. v. belșug.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBELȘUGARE s. abundență, belșug, bogăție, îndestulare, prisos, (rar) afluență, mănoșie, răsfăț, risipă, (livr.) opulență, profuziune, (pop.) jertfă, (prin Olt.) temei, (înv.) sătul, saturare, spor. (~ de bunuri.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
îmbelșugare, îmbelșugărisubstantiv feminin
- 1. Abundență, belșug, îndestulare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: abundență belșug îndestulare
- Unchiașul... de la venirea băiatului, trăia mai bine și mai cu îmbelșugare. POPESCU, B. IV 42. DLRLC
- Frumusețile ce natura le răspîndește... cu atîta îmbelșugare. NEGRUZZI, S. I 315. DLRLC
-
etimologie:
- îmbelșuga DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.