zguduit¹ sn [At: DS / Pl: ? / E: zgudui] Zguduitura (1).

zguduit² ~a a [At: DDRF / Pl: ~itzi ~e / E: zgudui] 1 (D. obiecte constructzii fiintze arbori etc. sau partzi ale lor) Care este scos din pozitzia initziala shi mishcat (cu putere) brusc repetat shi dezordonat in toate directziile producand un zgomot caracteristic Si: zdruncinat² (1) clatinat² (1) hatzait² (1) hurducat² (3) hurducait² (3) scuturat² zgaltzait² (1) (reg) balabanit² (4). 2 (D. obiecte) Zdruncinat² (2). 34 (D. oameni) Zdruncinat² (3 5). 5 (Irg; d. fiintze; mai des d. oameni shi facultatzile lor psihice) Zdrobit² (8). 6 (Rar; d. oameni) Zbuciumat (1). 7 (Rar; d. oameni) Indurerat.

zguduit¹ s.n. Zguduire. • /v. zgudui.

zguduit² a adj. 1 (despre obiecte constructzii etc. sau despre partzi ale lor) Care este clatinat din temelii; zdruncinat. ♦ Fig. (despre oameni) Care este agitat framintat. „Sintem pierdutzi” gindi zguduit Varga (POPOV.). 2 Fig. Care este emotzionat puternic impresionat infiorat. Voinescu le povesti zguduit de ce shtia despre lupta din fatza cazarmii (K. PETR.). • pl. tzi te. /v. zgudui.

ZGUDUÍT A zguduitzi te adj. 1. Clatinat din temelii zdruncinat shubrezit. La suirea lor pe tron Ghica shi Sturza au gasit tzarile zguduite pina in temelie. GHICA S. 119. 2. Fig. infiorat mishcat cutremurat.

ZGUDUÍT A zguduitzi te adj. Agitat framantat. ♦ Emotzionat infiorat. V. zgudui.

ZGUDUÍT adj. cutremurat. (A ramas ~ de vestea primita.)

ZGUDUÍT s. 1. v. clatinare. (La seism sa simtzit un ~ puternic.) 2. v. hurducare. (~ul unei carutze pe un drum cu hartoape.)

ZGUDUIT adj. cutremurat incrincenat infiorat infricoshat ingrozit inspaimintat (inv. shi pop.) spaimintat (reg.) infricat (inv.) spaimat. (A ramas ~ de vestea primita.)

ZGUDUIT s. 1. clatinare clatinat clatinatura cutremurare cutremurat cutremuratura scuturare scuturat scuturatura zdruncinare zdruncinat zdruncinatura zgiltziiala zgiltziire zgiltziit zgiltziitura zguduiala zguduire zguduitura. (La seism sa simtzit un ~ puternic.) 2. clatinare clatinat clatinatura hurducare hurducat hurducatura scuturare scuturat scuturatura zdruncinare zdruncinat zdruncinatura zgiltziiala zgiltziire zgiltziit zgiltziitura zguduiala zguduire zguduitura (pop.) zdruncin. (~ unei carutze pe un drum cu hirtoape.)

zguduit zguduituri s. n. v. zguduiala.