ZEL s. n. Ravna sarguintza; ardoare. ◊ Expr. Exces de zel = exagerare inutila in indeplinirea unei actziuni sarguintza exagerata. Din fr. zèle lat. zelus.

zel sn [At: ANTIM O. 408 / Pl: ~uri / E: lat zelus fr zèle] 1 Devotament inflacarat fatza de o idee o cauza sau o persoana Si: dragoste (1) (inv) zelozitate (gri) zilos (1). 2 Simtzamant care denota un imbold launtric puternic o dorintza arzatoare Si: asiduitate (1) fortzare (2) insistentza perseverentza ravna (1) sarguintza sfortzare silintza staruintza stradanie straduintza (rar) perseveratzie (inv) osardie (gri) zilos (2). 3 Insufletzire puternica intro actziune Si: ardoare (1) avant (2) harnicie (4) ravna sarguintza silintza stradanie straduintza tenacitate vrednicie (rar) nepreget (pop) sarg (inv) activitate (2) nepregetare osardie osarduintza osarduire protimie¹ (gri) zilos (3) (ivr) osardnicie. 4 (Ie) A face exces de ~ A exagera (inutil) in indeplinirea unei actziuni.

zel s.n. 1 Insufletzire puternica intro actziune; rivna sirguintza; ardoare entuziasm. Profesorul de latina in clasa intra cu zel Cum suna din clopotzel (CAL.). ◊ Expr. Exces de zel = sirguintza exagerata (shi inutila) in realizarea unei actziuni. Sa amestecat din exces de zel (REBR.). 2 Devotament inflacarat fatza de o idee de o cauza sau de o persoana; daruire totala cu atashament puternic. Bolnav aceasta ocrotire i se acorda dintrun zel de generozitate solidara in fatza mortzii (PER.). ♦ Simtzamint care denota un imbold launtric puternic o dorintza arzatoare; asiduitate insistentza perseverentza. Observa zelul shi energia sa in scopuri nobile. • /<fr. zèle lat. zēlus i gr. ζῆλος.

ZEL s. n. Ravna sarguintza ardoare. ◊ Expr. Exces de zel = exagerare inutila in indeplinirea unei actziuni sarguintza exagerata. Din fr. zèle lat. zelus.

ZEL s. n. Rivna ardoare sirguintza silintza. Zelul sfintului apostol Pavel... izbucni atunci k o flacara. GALACTION O. I 199. Mishcat deo inalta shi dulce gindire Sprea lui mintuire Lucreaza cu zel! MACEDONSKI O. I 16. Te va servi cu acelashi zel precum shi eu. NEGRUZZI S. III 179. ◊ (Ironic) Intrarea lui... potoli zelul limbutzilor galagioshi. REBREANU R. II 78. ◊ Expr. Exces de zel = sirguintza exagerata exagerare inutila (in serviciu). Un inscris foarte pagubitor pentru mine ’care lam dat intrun exces de zel fatza cu dumnealui. GHICA A. 632.

ZEL zeluri s. n. Ravna sarguintza. ◊ Expr. Exces de zel = exagerare inutila in indeplinirea unei actziuni sarguintza exagerata. Fr. zèle (lat. lit. zelus).

ZEL s.n. Ravna sarguintza; ardoare. ◊ Exces de zel = sarguintza exagerata. [< fr. zèle lat. zelus gr. zelos].

ZEL s. n. ravna sarguintza; ardoare. ♦ exces de ~ = sarguintza exagerata. (< fr. zèle lat. zelus)

ZEL ~uri n. Straduintza deosebita (intro actziune); ravna. ◊ Exces de ~ sarguintza exagerata (shi inutila). /<fr. zele lat. zelus

zel n. ravna sarguintza pentru succesul unui lucru.

*zel n. pl. urĭ (lat. zelus d. vgr. zélos; fr. zele. V. zulle). Silintza sirguintza harnicie rivna: a lucra cu zel. Vechĭ shi zílos (dupa ngr.) k scópos ild. scop.

zílos V. zel.

zel s. n.

zel s. n.

ZEL s. 1. v. perseverentza. 2. v. harnicie. 3. ardoare ravna sarguintza straduintza (inv.) nepreget nepregetare osardie osardnicie osarduintza osarduire osarduitura protimie. (Lucra cu ~.) 4. v. bunavointza.

ZEL s. 1. asiduitate insistentza perseverentza rivna sfortzare silintza sirguintza staruintza stradanie straduintza (pop.) osirdie. (~ lui neobosit sa dovedit fructuos.) 2. harnicie rivna silintza sirguintza stradanie straduintza vrednicie (pop.) sirg (inv.) activitate diligentza. (~ in munca.) 3. ardoare rivna sirguintza straduintza (inv.) nepreget nepregetare osirdie osirdnicie osirduintza osirduire osirduitura protimie. (Lucra cu ~.) 4. bunavointza rivna silintza sirg (inv.) proeresis. (Arata destul ~ dar nu putea realiza nimic.)

zel (luri) s. n. Rivna. Mr. zil. Fr. zèle din gr. ζῆλος. Dublet al lui zilos s. n. (zel) direct din ngr. sec. XIX inv. Der. zelator s. m. (aparator) fin fr. zélateur; zelos adj. (plin de zel) cu suf. os; zulie s. f. (gelozie) din ngr. ζουλία (Graur BL IV 119) var. de la ζηλία (Gáldi 265) inv.; zuliar adj. din ngr. ζουλίαρης; zulipsi vb. din ngr. ζηλεύω viitor ζηλέφω. Cf. gelos zula.