ardoare sf [At: NEGRUZZI S. II 75 / E: fr ardeur] 1 Inflacarare starnita de o pasiune. 2 (Pex) Zel.

ARDOÁRE s. f. Inflacarare pasiune; elan avint zel. ◊ Loc. adv. Cu ardoare = inflacarat cu pasiune. Am dorit cimpul cu ardoare. SAHIA N. 15. Nea sarutat pe rind cu ardoare. SAHIA N. 59.

ARDOÁRE s. f. Inflacarare pasiune avant; zel. Fr. ardeur (lat. lit. ardor).

ARDOÁRE s.f. Inflacarare pasiune zel. [Gen. rei. / < fr. ardeur cf. lat. ardor].

ARDOÁRE s. f. inflacarare pasiune avant; ardentza (1). (< fr. ardeur lat. ardor)

ARDOÁRE f. Imbold launtric puternic care inlesneshte realizarea unei actziuni; exaltare; avant; elan. [G.D. ardorii] /<fr. ardeur lat. ardor ~oris

ardoare f. infocare ravna.

*ardoáre f. (lat. ardor). Activitate mare vioicĭune: a munci cu ardoare.

ardoáre s. f. g.d. art. ardórii

ardoáre s. f. g.d. art. ardórii

ARDOÁRE s. 1. v. entuziasm. 2. v. avant. 3. ravna sarguintza straduintza zel (inv.) nepreget nepregetare osardie osardnicie osarduintza osarduire osarditura protimie. (~ lui era demna de admirat.)

ARDOARE s. 1. avint elan entuziasm inflacarare infocare insufletzire pasiune patima pornire (livr.) ferventza fervoare patos (rar) ardentza (Mold.) ahota (inv.) porneala saltare (fig.) aprindere caldura flacara foc pojar suflu zbor. (~ tineretzii.) 2. avint elan impetuozitate temperament (pop. shi fam.) suflet (reg.) mau. (Clntatzi cu mai multa ~.) 3. rivna sirguintza straduintza zel (inv.) nepreget nepregetare osirdie osirdnicie osirduintza osirduire osirduitura protimie. (~ lui era demna de admirat.)