zdrobire sf [At: HELIADE O. II 358 / Pl: ~ri / E: zdrobi] 1 Prefacere (violenta) a unui obiect in bucatzi in partzi (foarte) mici distruganduse daramanduse imprashtiinduse etc. Si: faramitzare (1) sfaramare (1) sfaramat¹ (1) (rar) strivire (1) (pop) faramare (1) spargere zdrobeala (1) zdrumicare (1) (irg) zdrobitura (1) (Olt) zobire (2) zdrobit¹ (1) imprashtiere maruntzire maruntzishare pisare pisat¹. 2 (Inv) Stalcire. 3 Disparitzie violenta de pe suprafatza pamantului Si: distrugere (4) (fig) daramare (2) nimicire (1) prapadire (1) radere sfaramare (1) (rar) spargere (rar) zvantare (3) (pop) zdrumicare (3) (inv) potopire. 4 Lovire puternica a unui om a unei fiintze sau a unei partzi a corpului acestora care provoaca distrugerea tzesuturilor traumatisme etc. Si: (ivr) zdrucire (1). 5 Deformare a unui om a unei fiintze sau a unei partzi a corpului acestora facando sa capete o forma plata shi provocandui modificarea sau incetarea functziilor (vitale) Si: sfaramare stalcire (1) strivire (inv) stropshire (1) (reg) strujire (1) (ivr) zdrucire (2) zdrobit¹(2). 6 (Fig) Durere sufleteasca. 7 (Inv) Pocaintza (1). 8 (Inv) Remushcare. 9 (Ivr) Omorare a unor fiintze prin mijloace violente. 10 (Rar; fig) Extenuare (1). 11 (Ivr; fig) Sfaramare. 12 Invingere categorica prin actziuni energice ale unei armate a unei grupari de oameni inarmatzi a unor comandantzi de armate sau a unor state aflate in conflict armat Si: biruire (2) distrugere (1) invingere infrangere nimicire (1) prapadire (1) (pop) zdrumicare zdruncinare (7). 13 (Fig) Impiedicare a realizarii unei actziuni prin represalii constrangeri etc. 14 Distrugere din punct de vedere social profesional (shi aducere intro stare de totala supunere ascultare).

zdrobire s.f. Actziunea de a (se) zdrobi shi rezultatul ei; sfarimare strivire; nimicire distrugere; zdrobit (pop.) zdrobeala. • pl. i. /v. zdrobi.

ZDROBÍRE s. f. Actziunea de a zdrob i shi rezultatul ei; sfarimare strivire nimicire distrugere. SHtiintza noua... a continuat zdrobirea lumii vechi. BALCESCU O. II 9. ♦ Fig. Sfishiere sufleteasca; mihnire. Eu shtiu prietene la ce te gindeshti. Nui asha? O nenorocire este o nenorocire. In zdrobirea mea nui ceva firesc. E k un fel de nebunie. SADOVEANU O. VIII 21. Ce farmec avea din nou chiar in mijlocul zdrobirii lui sufleteshti numele riului. D. ZAMFIRESCU R. 275.

ZDROBÍRE s. f. Actziunea de a (se) zdrobi shi rezultatul ei; sfaramare strivire; nimicire distrugere. ♦ Fig. Mahnire suparare cumplita.

sdrobire f. fig. caintza sincera: cu sdrobire de rarunchi.

zdrobíre s. f. g.d. art. zdrobírii; pl. zdrobíri

zdrobíre s. f. g.d. art. zdrobírii; pl. zdrobíri

ZDROBÍRE s. 1. sfaramare. 2. faramare sfaramare (rar) casare. (~ unui pahar cu pumnul.) 3. sfaramare (pop.) spargere. (~ unei cepe cu mana.) 4. v. pisare. 5. v. spargere. 6. v. strivire. 7. v. tescuit. 8. v. terciuire. 9. v. nimicire. 10. distrugere nimicire potopire prapadire sfaramare (inv. shi pop.) pierdere risipire (pop.) zdrumicare. (~ armatei dushmane in lupta.)

ZDROBIRE s. 1. sfarimare (rar) zdrobeala (pop.) zdrumicare zobire. (~ unui pahar de pamint.) 2. farimare sfarimare (rar) casare. (~ unui pahar cu pumnul.) 3. sfarimare (pop.) spargere. (~ unei cepe.) 4. maruntzire pisare pisat sfarimare. (~ unui material solid.) 5. sfarimare spargere. (~ valurilor de tzarm.) 6. stilcire strivire turtire (rar) zdrobeala (pop.) stropshire zobire (inv.) stropshitura. (~ unei insecte.) 7. presare stoarcere stors tescuire tescuit (inv. shi reg.) storsura. (~ strugurilor pentru must.) 8. strivire terciuire (~ fructelor.) 9. distrugere nimicire (inv. shi reg.) spargere. (~ Gomorei shi a Sodomei.) 10. distrugere nimicire potopire prapadire sfarimare (inv. shi pop.) pierdere risipire (pop.) zdrumicare. (~ armatei dushmane in lupta.)